Tensiunile între Donald Trump și Mark Carney privind Canada
Schimbul de replici tensionate dintre președintele Donald Trump și prim-ministrul canadian Mark Carney referitor la posibila transformare a Canadei în cel de-al 51-lea stat american a evidențiat, săptămâna trecută, impactul cerințelor tranșante ale președintelui asupra politicii externe. Această situație a stârnit îngrijorări în rândul aliaților, a generat dezbateri între Casa Albă și presa, și a suscitat temeri că inamicii ar putea fi încurajați în revendicările teritoriale, pe lângă confuzia creată.
Rădăcinile compulsiei cartografice a lui Trump
Compulsia lui Trump pentru modificarea hărților își are originile în cariera sa anterioară în afaceri, unde a dobândit putere prin achiziționarea drepturilor de proprietate și branding. „Sunt un dezvoltator imobiliar în suflet”, a afirmat Trump în timpul întâlnirii cu Mark Carney, exprimându-și dorința de a aduce Canada sub controlul Statelor Unite. El a subliniat că, atunci când se elimină liniile trasate artificial, aspectul geografic devine semnificativ, adăugând că se consideră o persoană artistică.
Revendicarea prin denumire
În 2022, Trump a declarat pentru jurnaliștii Peter Baker și Susan Glasser: „Îmi plac hărțile. Și întotdeauna am spus: „Uitați-vă la mărimea Groenlandei. Este masivă. Ar trebui să facă parte din Statele Unite.” Aceasta a fost doar una dintre numeroasele sale propuneri, inclusiv dorința de a „recupera” Canalul Panama sau de a schimba denumirea Golfului Persic în „Golful Arabiei” în contextul vizitei sale în Orientul Mijlociu.
Consecințele geopolitice ale denumirii
Potrivit profesorului Karl Offen de la Universitatea Syracuse, legătura dintre hărți și politică este una istorică. „Hărțile și politica s-au căsătorit din prima zi”, a afirmat acesta, subliniind că denumirea unui loc implică o revendicare. Această dinamică a generat tensiuni internaționale, cum ar fi amenințarea președintei mexicane Claudia Sheinbaum de a acționa în judecată Google pentru conformarea la schimbarea denumirii Golfului Mexicului în „Golful Americii”. De asemenea, ministrul iranian de externe a avertizat cu privire la „mânia tuturor iranienilor” în cazul în care Trump ar avansa cu această modificare.
Hărțile, o unealtă politică pentru Trump
De-a lungul timpului, hărțile au fost cruciale pentru mesajele politice ale lui Trump. În timpul celor două mandate ale sale, a folosit hărți electorale care evidențiau victoriile sale, acoperind țara în nuanțe de roșu pentru a consolida legitimitatea rezultatelor obținute.
Trump și Hărțile Politice: O Viziune Expansionistă
De-a lungul primului său mandat, fostul președinte Donald Trump a prezentat o serie de hărți care au stârnit controverse și discuții aprinse. Într-un moment viral, el a arătat o hartă modificată cu un markere în Biroul Oval, subliniind diferențele între comitatele roșii și cele albastre, deși aceste hărți nu reușeau să ilustreze faptul că comitatele roșii sunt, în general, mai puțin populate.
După câștigarea celui de-al doilea mandat, Trump a continuat să posteze pe rețelele sociale diverse hărți politice, incluzând reprezentări ale „Golfului Americii” și ale Statelor Unite unite cu Canada. Pe măsură ce retorica sa expansionistă a devenit din ce în ce mai evidentă, Trump a început să facă declarații în termeni imobiliari. De exemplu, el a caracterizat Fâșia Gaza, afectată de conflicte îndelungate, ca fiind „proprietate la malul oceanului” și „un mare sit imobiliar”. De asemenea, a distribuit un videoclip generat de inteligența artificială intitulat „Trump Gaza”, care amintește de prezentările tipice ale dezvoltatorilor imobiliari.
Declarații Provocatoare în Biroul Oval
Într-o întâlnire recentă cu premierul nou ales, Carney, în Biroul Oval, Trump a adus în discuție conceptul de „statul 51”, provocând reacții. Carney a răspuns cu un mesaj de provocare, afirmând că „există unele locuri care nu sunt niciodată de vânzare”. Răspunsul lui Trump, „Niciodată să nu spui niciodată”, a intensificat speculațiile despre ambițiile sale teritoriale.
Interese Strategice și Fascinația pentru Dimensiuni
Trump a exprimat, de asemenea, îngrijorări legate de economia americană, susținând că Statele Unite sunt „jefuite” de Canada. El a afirmat că ambele țări ar beneficia de pe urma unei uniuni mai strânse. Împreună cu vicepreședintele JD Vance, Trump a subliniat importanța strategică a Groenlandei, menționând amenințările din partea Rusiei și Chinei. Regiunea arctică, bogată în resurse, devine din ce în ce mai relevantă datorită topirii ghețarilor care deschid noi rute comerciale.
Interesul lui Trump pentru Canada și Groenlanda poate fi, în parte, explicat prin dimensiunile acestora pe hartă. Canada este a doua cea mai mare țară din lume, iar Groenlanda este cea mai mare insulă. Totuși, latitudinile lor nordice fac ca proiecția Mercator să le amplifice dimensiunea. Ryan Weichelt, președintele departamentului de geografie și antropologie de la Universitatea din Wisconsin, Eau Claire, a explicat că „dacă vrei să urmărești ceva, îl faci să pară mare”, o tehnică folosită frecvent în cartografia politică.
Mesaje Politice și Controverse Media
Directorul de comunicare al Casei Albe, Steven Cheung, a apreciat viziunea lui Trump asupra geografie și istorie, subliniind că administrația actuală este dedicată excepționalismului american. În contrast, prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a afirmat că Groenlanda nu va fi niciodată „o proprietate care poate fi cumpărată de oricine”, anticipând reacția lui Carney.
În plus, tentativa de a denumi „Golful Americii” a generat confuzie în rândul presei, după ce oficialii de la Casa Albă au restricționat accesul reporterilor de la Associated Press la anumite evenimente, ca reacție la instrucțiunile agenției de a folosi denumirile originale. Această situație a fost în cele din urmă supusă unei evaluări judiciare.
Declarațiile lui Trump despre Golful Persic
În contextul discuțiilor nucleare cu Iranul, președintele Trump a anunțat miercuri că va „lua o decizie” cu privire la propunerea de a schimba denumirea Golfului Persic în „Golful Arabiei”. Această declarație a fost făcută în preajma turneului său din această săptămână, care va include vizite în Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite.
Reacția Iranului
Trump a subliniat că nu dorește să rănească sentimentele nimănui, exprimându-și incertitudinea cu privire la impactul acestei schimbări. „Nu ştiu dacă sentimentele vor fi rănite”, a afirmat el. Reacția Iranului a fost rapidă, ministrul de externe, Seyed Abbas Araghchi, caracterizând schimbarea numelui drept un „pas lipsit de viziune” care ar putea provoca „mânia tuturor iranienilor”.
