Amânarea reformei fiscale cerută de Comisia Europeană
Reforma fiscală solicitată de Comisia Europeană, care trebuia finalizată până în luna iunie și care includea, printre altele, creșteri de taxe, riscă să fie amânată din cauza restricțiilor impuse Guvernului interimar. Această măsură a fost deja întârziată anterior, având în vedere considerentele electorale. O nouă amânare ar putea avea consecințe severe pentru România.
Posibile consecințe ale întârzierii
Surse din interiorul guvernului avertizează că Bruxelles-ul ar putea decide suspendarea tuturor fondurilor europene, atât din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cât și din politica de coeziune, până când reforma fiscală va fi implementată. Comisia Europeană a cerut României să facă modificări fiscale menite să ajusteze sistemul de taxare și să îmbunătățească colectarea veniturilor la bugetul de stat, cu scopul de a reduce deficitul bugetar semnificativ. Primul termen stabilit pentru finalizarea acestor reforme este aprilie 2025.
Imposibilitatea de a avansa cu reformele
Guvernul interimar nu are capacitatea de a propune proiecte de lege sau Ordonanțe de Urgență, ceea ce va determina o dinamică de amânare a reformei fiscale. Aceasta reprezintă un punct critic pentru Executiv, având în vedere riscul suspendării fondurilor europene. Conform acordului cu Comisia Europeană, „se suspendă încheierea de noi angajamente legale, iar urmează procedura de propunere în Consiliu de suspendare a fondurilor”.
Impactul financiar al suspendării fondurilor
În discuție sunt peste 45 de miliarde de euro din fondurile de coeziune pentru perioada 2021-2027, plus 19 miliarde de euro rămase din PNRR. Situația economică a României a fost abordată recent la Palatul Victoria, în cadrul unei întâlniri între Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene, și premierul interimar Cătălin Predoiu. În cazul în care fondurile europene vor fi blocate, acest proces va fi gradual și va necesita negocieri suplimentare cu oficialii europeni, conform unor surse din Guvern. Totuși, o astfel de situație ar reprezenta o lovitură de imagine considerabilă pentru România pe piețele internaționale.
Detalii despre reforma fiscală
Conform surselor politice, o variantă preliminară a reformei fiscale ar fi fost deja convenită la nivel politic, inclusiv cu fostul premier Marcel Ciolacu. Printre măsurile discutate se numără creșterea TVA la 21%, deși Guvernul a negat constant această posibilitate. De asemenea, se preconizează o nouă majorare a impozitului pe dividende, care a crescut anterior de la 8% la 10% la sfârșitul anului trecut. Se discută, de asemenea, despre modificări în privința impozitelor pe proprietate și pe venit.
Alte măsuri de colectare a veniturilor
O altă propunere pentru creșterea veniturilor la bugetul de stat ar putea fi majorarea tarifelor pentru roviniete, cu aplicare din 2026. Astfel, pentru autoturismele obișnuite, tarifele ar putea crește cu până la 40%, iar pentru camioane, majorarea ar putea ajunge de până la șase ori. În ciuda presiunilor, Guvernul speră să obțină o prelungire a termenelor până când un nou Cabinet va fi instalat cu pline puteri.
Recunoașterea blocajului de către Guvern
Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, ar fi trebuit să se deplaseze la Bruxelles la sfârșitul acestei săptămâni pentru a renegocia cu Comisia Europeană Planul Național de Redresare și Reziliență, un alt capitol în care Guvernul interimar are restanțe semnificative. Discuțiile au fost amânate la cererea oficialilor români.
Criza Politică Întârzie Proiectul PNRR
Comisia Europeană a solicitat varianta finală a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) până la începutul acestei luni, însă criza politică din România a generat întârzieri semnificative în acest proces. Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a declarat că un guvern interimar nu are capacitatea de a adopta proiecte de legi sau ordonanțe de urgență, ceea ce complică renegocierea PNRR.
„Mandatul necesar pentru renegociere se va aproba printr-un memorandum, pe care intenționăm să-l prezentăm în Guvern mâine. Astfel, vom putea continua mandatul MIPE în ceea ce privește renegocierea PNRR. Este crucial să clarificăm situația reformei fiscale, deoarece aceasta influențează continuarea implementării PNRR”, a afirmat Boloș la Palatul Victoria, după o întâlnire cu premierul interimar.
Responsabilitățile Ministerului Finanțelor
Când a fost întrebat despre respectarea termenului-limită din iunie, Boloș a subliniat că Ministerul Finanțelor este cel care poate oferi răspunsuri clare în acest sens. De asemenea, Tanczos Barna a menționat că noul Guvern va trebui să inițieze discuții pe această temă.
„Reforma fiscală reprezintă o responsabilitate asumată de România atât față de Comisia Europeană, cât și față de instituțiile financiare internaționale. După alegeri, este esențial ca noul Guvern să demareze o dezbatere publică referitoare la consolidarea veniturilor și la această reformă fiscală”, a declarat ministrul Tanczos Barna în cadrul Summitului Romanian Business Leaders.
