Investiții în apărare în cadrul NATO
Statele europene membre NATO intenționează să facă investiții semnificative în artilerie, rachete și drone, însă cheltuielile ridicate cu pensiile militare ar putea limita aceste ambiții, conform unei analize bazate pe datele bugetare naționale. În contextul amenințărilor din partea Rusiei la adresa flancului estic, aceste țări se grăbesc să-și crească cheltuielile pentru echipamentele militare, în special acum când angajamentul pe termen lung al liderului american față de securitatea europeană devine incert.
Cu toate acestea, pentru mai mult de o duzină de membri NATO, pensiile militare reprezintă o componentă semnificativă, dar adesea neglijată, din bugetele de apărare. Acești bani ar putea fi redirecționați către achiziția de armament, dar experții subliniază că reducerea beneficiilor de pensionare ar putea complica recrutarea de personal militar. Camille Grand, fost secretar general adjunct al NATO pentru investiții în apărare, a declarat: „O parte semnificativă din cheltuielile de apărare nu contribuie la capabilități sau trupe suplimentare, ci se îndreaptă spre pensii.”
Analiza situației în Belgia, Germania și Italia
NATO nu publică datele individuale referitoare la cheltuielile pentru pensiile militare ale membrilor săi, iar dintre cei 30 de membri europeni, 13 au raportat astfel de cheltuieli în bugetele naționale. Analiza a arătat că Belgia, Bulgaria și Italia alocă aproape 20% din bugetele lor de apărare pentru pensiile soldaților, în timp ce Franța se apropie de 16%. În Germania, povara pensiilor este mai redusă, reprezentând doar 11,5% din cheltuielile de apărare, ceea ce reflectă o situație mai favorabilă pentru o țară care, din cauza unei istorii complexe, a fost tradițional reticentă față de militarizare, dar care acum își extinde capacitățile.
Cheltuielile medii pentru pensii în cele 13 țări analizate sunt de 12% din bugetele de apărare. Anul trecut, opt din cele 11 națiuni europene au reușit să atingă ținta de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare; totuși, excluzând pensiile, acest procent scade la doar cinci.
Discuții despre cheltuieli și priorități
Deși cheltuielile pentru apărare ale NATO au crescut, unele state membre continuă să fie în urma altora. Belgia, Italia și Spania s-au angajat să îndeplinească ținta de 2% în acest an, înainte de summitul NATO programat la Haga pe 24-25 iunie, unde liderul american își propune să obțină un acord pentru o țintă de 5%. Mark Rutte, șeful NATO, a sugerat că țările membre ar trebui să-și crească cheltuielile pentru apărare la 3,5% din PIB și să se angajeze la încă 1,5% pentru cheltuieli suplimentare legate de securitate, în conformitate cu cerințele liderului american.
În timp ce statele discută despre majorarea cheltuielilor, este esențial ca scopul acestor creșteri să fie cu adevărat consolidarea puterii de foc, a subliniat Armin Steinbach de la think tank-ul Bruegel din Bruxelles. „Dacă o mare parte din bani se îndreaptă către pensii, atunci întrebarea rămâne: cum ne asigurăm că resursele sunt utilizate eficient pentru a întări capacitățile militare?”
Provocările pensiilor militare în Europa
În România, pensia medie pentru un soldat gradat depășește puțin suma de 3.000 de lei, iar cea mai mare pensie înregistrată ajunge la 38.998 lei, destinată generalilor. Această situație a generat discuții privind echitatea și sustenabilitatea sistemului de pensii în armată.
Declarații ale oficialilor italieni
Recent, ministrul italian al economiei, Giancarlo Giorgetti, a recunoscut necesitatea unei majorări a cheltuielilor. El a menționat că guvernul italian, care exclude în prezent pensiile din cheltuielile raportate pentru apărare, va revizui contabilitatea pentru a reflecta aceste costuri, în conformitate cu așteptările NATO. Italia a raportat că, în 2023, a cheltuit 5,2 miliarde de euro pe pensiile militare, reprezentând 18% din totalul cheltuielilor pentru apărare, mai mult decât sumele alocate pentru aeronave și nave.
Franța și bugetul de apărare
În Franța, cheltuielile pentru pensii au avut un impact semnificativ asupra bugetului de apărare, aceasta îndeplinind cu greu obiectivul de 2% din PIB datorită acestor costuri. Fără cheltuielile pentru pensii, Franța ar fi atins doar 1,7% în acest an. Bugetul de apărare pentru 2025 preconizează alocarea a 9,5 miliarde de euro pentru pensii, o sumă considerabil mai mare decât cei 5,7 miliarde de euro destinați întreținerii arsenalului nuclear aerian și submarin.
Comparativ cu Statele Unite
Contrar țărilor europene, care se confruntă cu povara pensiilor, Statele Unite, ca cea mai mare putere militară a NATO, alocă doar 8,5% din bugetul său de apărare pentru beneficiile de pensionare. De asemenea, o parte semnificativă din aceste cheltuieli este transferată în alte domenii ale guvernului, reducând impactul direct asupra cheltuielilor pentru apărare. În 2022, din cei 72 de miliarde de dolari plătiți de fondul de pensii al armatei americane, doar 24 de miliarde de dolari au provenit din bugetul Departamentului Apărării, restul fiind acoperit din venituri din investiții și subvenții de la Trezoreria SUA.
Schimbări propuse în Belgia
Unele state europene, precum Belgia, își exprimă intenția de a aborda problema pensiilor militare. Bruxelles-ul analizează posibilitatea creșterii vârstei de pensionare a militarilor la 67 de ani, în prezent soldații belgieni având posibilitatea de a se pensiona cu beneficii complete la doar 56 de ani. Condițiile de pensionare și beneficiile variază semnificativ de la o țară la alta, iar reformarea sistemului de pensii ar putea fi un proces complicat, dat fiind că pensionarea anticipată este un beneficiu comun în rândul militarilor.
