Impactul crizei politice asupra economiei românești
Criza politică recentă a avut efecte semnificative asupra economiei, iar aceasta se reflectă în evoluția cursului de schimb. Marți, Banca Națională a României a anunțat că euro a depășit pragul psihologic de 5 lei, atingând un maxim istoric. De asemenea, indicele Robor a înregistrat o creștere, depășind 6%, ceea ce afectează în mod direct persoanele cu credite în valută și pe cei care intenționează să achiziționeze o locuință.
Declarațiile ministrului interimar al Finanțelor
Într-o declarație făcută miercuri, Tanczos Barna, ministrul interimar al Finanțelor, a recunoscut că, după primul tur al alegerilor prezidențiale, există o presiune considerabilă asupra cursului valutar, însă a subliniat că situația poate fi gestionată. El a menționat că există riscul unei aterizări dure a economiei românești, având în vedere deficitul bugetar de 9,3%.
„Situația dificilă o avem acum. Această situație trebuie gestionată și poate fi gestionată împreună cu instituțiile responsabile din Guvern și din afara Guvernului: BNR, Ministerul Finanțelor, ANAF și Vama, pentru a asigura, pe de o parte, venituri și pentru a controla cheltuielile. Nu este ușor să reduci deficitul de la 8,6% la 7% pentru nicio țară, inclusiv pentru România. Totuși, situația, deși complicată, este gestionabilă,” a afirmat Tanczos.
Presiunea asupra salariilor și pensiilor
Referindu-se la o posibilă ajustare a salariilor din sectorul bugetar, Tanczos Barna a subliniat că „ajustarea a fost realizată în decembrie, când salariile și pensiile au fost înghețate. Această situație a fost generată de creșterile mari ale cheltuielilor de funcționare ale statului în anul electoral. Obligația noastră este de a asigura venituri suficiente pentru plata salariilor și pensiilor.”
Deficitul bugetar și perspectivele economice
Ministrul interimar al Finanțelor a declarat că deficitul este în prezent în limite normale și că România poate atinge un deficit de 7% dacă se vor realiza veniturile prognozate. El a adăugat că targetul pentru luna aprilie a fost depășit, cu încasări de peste 50 de miliarde de lei din impozite, taxe și accize.
Întrebat dacă deficitul este mai mic la patru luni comparativ cu anul precedent, Tanczos a explicat că „la patru luni nu am calculat deficitul și nu am finalizat calculele pentru aprilie. Totuși, în prezent, deficitul este în parametri normali. Dacă tendința de încasări se menține, ne putem încadra în 7% la sfârșitul anului.”
El a avertizat că este înșelător să analizăm deficitul pe baza unor date lunare, deoarece există cheltuieli prioritizate și fluctuații în plățile dobânzilor, care nu sunt constante lunar.
Climatul Politic și Impactul asupra Economiei Românești
Tanczos Barna a recunoscut recent că situația actuală din politica românească afectează negativ economia țării. El a subliniat necesitatea unei reforme fiscale, evidențiind că, dacă ar fi fost întrebat acum o săptămână, ar fi considerat că anul 2025 ar putea încheia fără schimbări semnificative în domeniul veniturilor, inclusiv taxe și impozite.
Barna a menționat că, după alegeri, este esențial ca cei care vor prelua conducerea să analizeze situația. Deși există voci care susțin că situația fiscală este mai gravă decât pare, el crede că lucrurile nu sunt atât de disperate. Totuși, a avertizat că o aterizare economică bruscă este posibilă, în special în cazul în care incertitudinea politică persistă.
El a adăugat că, dacă se va stabili un guvern stabil în cel mai scurt timp și se vor implementa măsurile necesare, aterizarea economică poate fi gestionată. Cu toate acestea, a subliniat că succesul acestei aterizări depinde de nivelul actual al deficitului, care este de 8,6%, și de conducerea economică. De asemenea, eficiența măsurilor depinde de cât de solidă este infrastructura economică a țării.
