Libertatea de exprimare, amenințată. Impactul global al conflictului lui Trump cu mass-media

STIRIVOX Moderator STIRIVOX
6 Min Citire

Sursa foto: Google Images

0:00

Decizia Controversată a lui Trump privind Desființarea US Agency for Global Media

Într-o mișcare surpriză, Donald Trump a ordonat desființarea agenției federale US Agency for Global Media, responsabilă cu finanțarea radiodifuzorului Vocea Americii și altor instituții care sprijină jurnalismul independent în străinătate. Această decizie a avut ca rezultat oprirea bruscă a emisiunilor în 49 de limbi, afectând peste 425 de milioane de ascultători din întreaga lume. Această acțiune a fost susținută de personalități care, de obicei, nu își aliniaseră opiniile cu cele ale administrației americane.

Reacțiile Internaționale

La Moscova, Margarita Simonian, redactor-șef al postului de stat RT, a catalogat decizia lui Trump drept „minunată”. De asemenea, publicația de stat chineză Global Times a exprimat bucurie, afirmând că radiodifuzorii au fost tratați de Casa Albă „ca o cârpă murdară”, punând capăt „otrăvii lor propagandistice”. Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, cunoscut pentru reprimarea opoziției politice, a numit decizia lui Trump „foarte promițătoare”. Aceste reacții sugerează o încurajare a regimurilor autoritare de către administrația americană.

Atacurile Împotriva Presei pe Plan Intern

Pe plan intern, Trump a continuat să își cibleze atacurile asupra presei, intentând procese împotriva unor posturi precum CBS News și ABC, în încercarea de a restricționa accesul jurnaliștilor de la Associated Press la Casa Albă. De asemenea, el a încercat să reducă finanțarea pentru NPR și PBS, descriindu-le ca fiind „monștri radicali de stânga”. Aceste acțiuni alimentează o atmosferă de neîncredere și ostilitate față de mass-media.

Impactul asupra Libertății Presei

Cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, celebrată pe 3 mai, observatorii subliniază că, în țările unde libertatea presei este deja fragilă, retragerea Americii din susținerea acesteia va avea consecințe profunde. Vocea Americii, fondată în 1942, și care transmite în aproape 50 de limbi, a fost afectată grav, iar finanțarea pentru Radio Europa Liberă/Radio Liberty, care activează în țări precum Belarus, Rusia și Ucraina, a fost de asemenea tăiată.

Ascensiunea Autoritarismului

Jeffrey Gedmin, directorul canalului de știri în limba arabă Alhurra, a declarat că reducerea personalului și a programelor va diminua vocea Americii în Orientul Mijlociu. În același timp, libertatea presei se erodează din ce în ce mai mult în alte colțuri ale lumii, cu arestări și expulzări ale jurnaliștilor în Turcia și avertismente grave în Serbia. Marty Baron, fost redactor-șef al Boston Globe și Washington Post, a remarcat că Statele Unite obișnuiau să exercite presiuni asupra țărilor care subminau libertatea de exprimare, dar acum nu mai sunt un model de urmat, ceea ce le oferă liderilor autoritari o „undă verde” pentru a ataca presa.

Percepția Globală asupra Americii

Steve Herman, corespondentul național-șef al Vocei Americii, a subliniat că în multe state represive, instituția era singura conexiune cu SUA. Această situație a generat întrebări despre direcția în care se îndreaptă America, în contextul în care libertatea de exprimare se confruntă cu provocări serioase atât la nivel internațional, cât și pe plan intern.

Retragerea presei financiate de SUA și impactul global

În contextul incertitudinii care planează asupra Americii, mulți oameni se întreabă ce s-a întâmplat cu Statele Unite. Unii susțin că SUA au dispărut efectiv de pe harta mediatică globală. Herman evidențiază eforturile de desființare a Vocei Americii (VOA) și a altor instituții media ca fiind „o urgență constituțională”, menționând că foști ascultători au început să recepționeze emisiuni chineze pe frecvențele utilizate anterior de SUA.

Deși un judecător federal a suspendat temporar încercările de dizolvare a acestor entități media, incertitudinea rămâne, iar guvernul intenționează să facă apel. În paralel, Uniunea Europeană nu a reușit să compenseze deficitul de finanțare americană.

Dificultăți financiare și impactul asupra jurnalismului independent

Retragerea presei susținute de SUA coincide cu dificultățile financiare cu care se confruntă BBC World Service, o instituție esențială în promovarea jurnalismului independent la nivel mondial. Jonathan Munro, director global al BBC News, subliniază că „trei sferturi dintre țările lumii nu au o presă liberă”, iar această situație continuă să se degradeze. El avertizează că nu este vorba doar despre absența libertății presei, ci și despre un val agresiv de dezinformare care inundă constant telefoanele oamenilor, creând un mediu propice pentru o populație profund dezinformată.

Extinderea influenței mediatică a regimurilor autoritare

Munro adaugă că regimurile autoritare au reacționat deja la retragerea Occidentului, extinzându-și influența mediatică. „China și Rusia au ambiții clare. Iranul și Turcia devin jucători tot mai activi. Chinezii sunt prezenți masiv în Africa, rușii în Orientul Mijlociu, iar ambele state își intensifică activitățile în America Latină. Este un spațiu pe care Occidentul a fost nevoit să-l părăsească din motive financiare”, spune el.

Consecințele strategiei lui Trump asupra presei independente

Potrivit lui Marty Baron, pagubele cauzate de strategia lui Trump ar putea fi ireversibile. „Este o acțiune profund distructivă, fără nicio justificare logică, și va fi foarte greu de reparat. Trump s-a dovedit extrem de eficient în a distruge, iar presa independentă este una dintre țintele lui preferate”, concluzionează Baron.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *