Utilizarea Telegram în România
Aplicația de mesagerie Telegram nu se numără printre cele mai populare alegeri în rândul utilizatorilor români de social media. Aceasta se află mult în urma platformelor de renume precum Facebook, Instagram, WhatsApp și TikTok, conform unui raport realizat de compania de consultanță Kepios. Totuși, 26% dintre români utilizează Telegram cel puțin o dată pe lună. Această platformă a devenit un mediu semnificativ pentru actorii proruși care intenționează să submineze procesele democratice, arată un raport publicat de organizația OpenMinds.
Reguli de moderare și utilizare de grupuri radicale
Telegram se remarcă prin reguli de moderare mai puțin stricte, ceea ce îl face atrăgător pentru grupurile de extremă dreapta și alte organizații radicale din diverse țări europene, care s-ar putea confrunta cu restricții pe platformele de socializare mai convenționale. O strategie frecvent utilizată este de a menține o prezență extinsă pe platforme precum Facebook, în timp ce Telegram este folosit pentru a distribui conținut „necenzurat” destinat susținătorilor radicali sau pentru a extinde acoperirea informațională.
Structura canalelor în limba română
În total, au fost identificate 202 de canale în limba română, care pot fi clasificate în diverse grupuri. Cel mai mare grup, reprezentând un sfert din rețea, este alcătuit din canale de dreapta și anti-UE, cu un număr de 50 de canale. Aproximativ 42% din conținutul acestora se concentrează pe subiecte legate de Ucraina, iar 30% pe știri din România.
Al doilea grup include canale dedicate teoriilor conspirației, cu un total de 39 de canale, care alocă o treime din conținutul lor teoriilor conspiraționiste și informațiilor alternative nerevizuite, acoperind subiecte precum sănătatea, politica și religia.
Un alt grup este format din actori locali pro-Kremlin (39 de canale), care sunt similari cu cele de extremă dreapta în politica internă, dar care se concentrează mai mult pe promovarea unei viziuni pro-Kremlin, nu doar în legătură cu Ucraina (43%), ci și cu politica internațională (18%). Acest grup include și trei canale rusești destinate românilor, cum ar fi versiunile moldovenești și românești ale Sputnik și ambasada Rusiei în România.
Al patrulea grup cuprinde mass-media și agregatoare de știri relativ neutre (30 de canale), care au peste 80% din conținut centrat pe știri românești, ucrainene și internaționale. În cele din urmă, un aspect distinctiv al rețelei românești este reprezentat de canalele religioase (15 canale), care, deși sunt în general apolitice, pot oferi totuși perspective politice conservatoare asupra situației din România.
Narațiunile pro-Kremlin și extremismul politic
Grupul pro-Kremlin, împreună cu extrema dreaptă, joacă un rol central în răspândirea narațiunii conform căreia România s-ar transforma într-o „dictatură”. După anularea alegerilor, au fost detectate peste 1.500 de mențiuni referitoare la România ca fiind o „dictatură sub controlul mafiei globaliste”, cu o medie de aproape 13 mențiuni pe zi în diferite grupuri antiguvernamentale. Această tendință a crescut semnificativ, înregistrându-se cu 38% mai multe mențiuni într-o săptămână de vârf comparativ cu întreaga lună precedentă, 63% din conținut fiind generat de canalele pro-Kremlin.
Pretextul „opoziției la dictatură” a devenit o tactică de mobilizare a alegătorilor, conform raportului. Canalele religioase au acuzat guvernul de orchestrarea unei „lovituri de stat” și de intenția de a distruge toate „organizațiile patriotice și creștine”. Politiciana de extremă dreapta Diana Șoșoacă, care a fost suspendată de două ori de la participarea la alegeri, a afirmat pe 16 martie că România este „adevărata dictatură”.
Protestele de masă și canalele de propagandă rusă în România
Un raport recent subliniază preocupările legate de un guvern considerat ilegitim, care nu reflectă voința poporului. În acest context, protestele de masă, susținute de partidele de extremă dreapta, sunt văzute ca o modalitate prin care cetățenii pot încerca să reverse „tirania”.
Canalele de propagandă rusă din România
Pe platforma Telegram din România, au fost identificate 48 de canale de propagandă rusă, reprezentând 24% din totalul rețelei. Aceste canale au fost active în redistribuirea constantă a mesajelor de propagandă rusești începând cu anul 2022. Printre sursele utilizate se numără versiuni în limba engleză și română ale mass-media finanțate de stat, cum ar fi RT și Sputnik, precum și un canal al ambasadei Rusiei în România. De asemenea, au fost implicate și alte canale pro-Kremlin, inclusiv bloggeri de război și agregatoare de știri.
Un exemplu notabil de amplificare a vocii oficialilor ruși este declarația purtătoarei de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe, Maria Zakharova, care a afirmat despre „anularea” culturii ruse în România. Alte mesaje pro-Kremlin includ știri despre Ucraina, care învinovățesc această țară pentru oprirea tranzitului gazelor rusești. În total, au fost înregistrate peste 4.000 de repostări unice din mass-media de propagandă rusă, ceea ce corespunde unei medii de 103 repostări pe lună.
Printre canalele românești cele mai influente se află cele care combină perspective proruse cu teorii conspiraționiste, cum ar fi canalele catrinaLudwig și cathysoim, sau cele care promovează naționalismul de dreapta, precum DanMVChiticNecenzurat și dianafangrup. Acest fenomen este întâlnit și în alte țări europene, unde Telegram este perceput ca un refugiu împotriva cenzurii.
Tactici subtile de propagandă
Pe lângă redistribuirea directă a conținutului pro-Kremlin, există și tactici mai subtile utilizate de canalele de Telegram care par relativ „curate”. Acestea pot evita exprimarea opiniilor pro-Kremlin, dar contribuie în continuare la răspândirea narațiunilor defăimătoare către un public mai larg. Au fost identificate 48 de canale și 58 de canale conexe, ceea ce reprezintă 52% din totalul canalelor Telegram din România. Este posibil ca numărul real să fie chiar mai mare, deoarece unele canale ar putea folosi metode mai puțin transparente pentru a promova punctele de vedere ale Kremlinului.
Candidații „anti-establishment” în alegeri
În cadrul alegerilor curente, se află cinci candidați principali:
- George Simion, politician de extremă dreapta și lider al partidului AUR, care caută voturile alegătorilor pro-Călin Georgescu. Deși Georgescu nu a susținut public vreun candidat, Simion a exprimat dorința de a-l numi prim-ministru pe candidatul interzis, în cazul în care va fi ales.
- Crin Antonescu, candidatul coaliției formată din Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal și UDMR, a făcut declarații conservatoare, punând accent pe valorile tradiționale ale familiei.
- Nicușor Dan, primarul Bucureștiului, susține creșterea cheltuielilor pentru apărare și ajutorul militar pentru Ucraina, având sprijinul mai multor partide liberale proeuropene.
- Victor Ponta, fost prim-ministru și candidat de dreapta, promovează un program naționalist intitulat „România pe primul loc”, care include interzicerea tranzitului cerealelor ucrainene.
- Elena Lasconi, candidată liberală și președintă a Uniunii Salvă România (USR), a obținut locul al doilea în alegerile anulate din 2024, dar nu a reușit să obțină sprijin pentru realegere, având un procent de sub 10%.
Susținerea lui Nicușor Dan și nemulțumirea față de guvern
Partidul său a decis să-l sprijine pe Nicușor Dan, unul dintre fondatorii USR, subliniind importanța unei reprezentări pro-UE în turul al doilea al alegerilor. Nemulțumirea față de actualul guvern se face simțită în rândul majorității grupurilor sociale. În acest context, grupurile de extremă dreapta, anti-UE, conspiraționiste și religioase au fost clasificate ca fiind antisistemice, în funcție de conținutul lor politic. O analiză a sentimentelor a fost realizată pentru a evalua atitudinile fiecărui grup față de guvern și candidați.
Criticile la adresa guvernului
Criticile se concentrează în principal asupra fostului președinte Klaus Iohannis și a prim-ministrului Marcel Ciolacu. Iohannis este acuzat, chiar și dincolo de cercurile antisistem, de incapacitatea de a combate corupția. De asemenea, Ciolacu și partidul său sunt acuzați că susțin candidații de dreapta și că nu reușesc să ofere o alternativă coerentă pentru a contracara tendințele populiste.
Narațiuni despre „sfârșitul democrației”
Canalele de propagandă pro-Kremlin demonstrează o aliniere constantă în ceea ce privește narațiunile legate de George Simion și extrema dreaptă, precum și despre „sistem”. Aceste canale nu doar că difuzează informații rusești despre război și afaceri internaționale, dar adoptă și perspectivele Moscovei cu privire la alegerile din România. Denumirea actualului guvern român ca „dictatură”, „mafie”, „globaliști” și „stat profund” a devenit o practică obișnuită în rândul susținătorilor lui Călin Georgescu. George Simion a denumit anularea alegerilor drept „sfârșitul democrației”, subliniind că situația politică din România are implicații nu doar pentru țară, ci și pentru viitorul democrației în Europa.
Paralela cu Nicolae Ceaușescu
Narațiunile despre transformarea României într-o „dictatură” corespund viziunii oficialilor ruși asupra evenimentelor din țară. Dmitri Medvedev a comentat persecuția lui Georgescu, afirmând că „statul profund a distrus efectiv democrația” și a comparat guvernul român cu regimul lui Nicolae Ceaușescu. Această dinamică a politicii românești a dus la reînvie „fantoma” lui Ceaușescu, iar forțele antiguvernamentale adoptă abordări contradictorii față de imaginea sa și moștenirea comunistă. Unele grupuri compară actualul guvern cu cel anterior, iar altele îl compară pe Georgescu cu Ceaușescu într-o lumină favorabilă, susținând că ambii au fost acuzați fără dovezi.
Alegerea lui George Simion și implicațiile pentru NATO
Pe măsură ce George Simion câștigă popularitate și se află în fruntea sondajelor pentru primul tur, el își desfășoară campania pentru „restabilirea democrației” în România. Alegerile viitoare sunt esențiale pentru poziția regională a NATO, având în vedere rolul României ca hub logistic pe flancul estic al Alianței, precum și construirea de către NATO a celei mai mari baze militare europene în apropiere de Constanța. În timp ce Simion susține NATO sub conducerea SUA, viitorul României în UE și garanțiile de securitate pentru Ucraina sunt subiecte de interes, Bruxelles urmând să monitorizeze cu atenție alegerile. Intenția lui Simion de a-l readuce pe Georgescu în politică stârnește temeri cu privire la posibilitatea ca Kremlinul să obțină un nou aliat în interiorul UE.
