Aurangzeb Alamgir: O Figură Controversată în Politica Indiană
Deși a trecut mai bine de 300 de ani de la moartea sa, Aurangzeb Alamgir continuă să influențeze politica națională din India. Considerat unul dintre cei mai importanți conducători ai dinastiei Mogul, amintirea sa generează adesea tensiuni sectare în întreaga țară, având un impact semnificativ asupra climatului politic actual.
Un Tiran sau Un Lider Controversat?
Aurangzeb este perceput de mulți ca un tiran, acuzat de brutalizarea femeilor, distrugerea templelor hinduse, forțarea convertirilor religioase și purtarea de războaie împotriva conducătorilor hinduși și sikh. În contextul unei Indii dominate de naționaliști hinduși, „crimele” sale au fost preluate de politicienii de dreapta, transformându-l într-un simbol al opresiunii musulmane, care trebuie eliminat din memoria colectivă.
Ciocniri Sectare și Tensiuni Crescânde
Luna trecută, orașul Nagpur a fost scena unor ciocniri violente, naționaliștii hinduși cerând demolarea mormântului lui Aurangzeb, situat la aproximativ 400 de kilometri distanță. Aceste violențe, stimulate de un film recent de la Bollywood care a prezentat cuceririle sale violente, au dus la zeci de răniți și arestări, impunând autorităților din Nagpur să declare stare de asediu. Pe măsură ce tensiunile dintre comunitățile religioase cresc, numele lui Aurangzeb este folosit de susținătorii de dreapta pentru a evidenția nedreptățile istorice aduse majorității hindu și pentru a provoca temeri în rândul celor 200 de milioane de musulmani din India.
O Epocă a Contradictiilor
Dinastiile Mogul au domnit într-o perioadă marcată de cuceriri și conflicte, dar și de o explozie culturală și artistică, alături de perioade de sincretism religios. Imperiul Mogul, fondat de Babur în 1526, a atins apogeul în extinderea sa, acoperind o vastă zonă de la Afganistan până la Bangladesh, și s-a încheiat în 1857, când britanicii au detronat ultimul împărat, Bahadur Shah al II-lea. Conducătorii cunoscuți precum Humayun, Akbar, Jahangir și Shah Jahan au promovat armonia religioasă și au influențat profund cultura indiană, construind monumente emblematice precum Taj Mahal și Fortul Roșu din Delhi.
Aurangzeb: Admirație și Aversiune
Aurangzeb se distinge în această galerie de lideri printr-o imagine complexă și controversată. Istoricul Abhishek Kaicker subliniază că Aurangzeb a stârnit atât admirație, cât și aversiune încă de la urcarea sa pe tronul Mughal. Acesta a fost perceput ca un lider care a obținut puterea prin metode brutale, inclusiv întemnițarea tatălui său și uciderea fraților săi. Totodată, a câștigat respect pentru pietatea sa personală, puterea militară care a extins regatul Mogul, precum și pentru abilitățile sale politice și administrative.
Născut în 1618, Aurangzeb a fost fiul lui Shah Jahan, celebru pentru construirea Taj Mahal, și al soției sale Mumtaz Mahal. Moștenirea sa rămâne un subiect de dezbatere intensă, cu ramificații semnificative în politica contemporană indiană.
Aurangzeb: O Figură Controversată a Imperiului Mughal
Taj Mahal, construit în memoria soției lui Shah Jahan, este un simbol al dragostei și devotamentului, dar istoricii subliniază că tânărul prinț Aurangzeb a fost o figură complexă, dedicată și solemnă, care a manifestat abilități de lider încă de la o vârstă fragedă. La doar 18 ani, Aurangzeb a ocupat diverse funcții, demonstrându-se un comandant capabil în cadrul imperiului Mughal, care sub conducerea tatălui său, Shah Jahan, a cunoscut o perioadă de glorie fără precedent.
Când Shah Jahan s-a îmbolnăvit în 1657, a început o luptă acerbă pentru succesiune între Aurangzeb și cei trei frați ai săi. Această rivalitate a culminat cu confruntarea sa cu fratele mai mare, Dara Shikoh, un susținător al unei culturi sincretice hindu-musulmane. Aurangzeb l-a întemnițat pe tatăl său în 1658 și, în anul următor, l-a învins pe Dara, umilindu-l în public, fiind adus legat pe un elefant pe străzile din Delhi. Jadunath Sarkar, în lucrarea sa „A Short History of Aurangzib”, descrie această umilire, menționând că fiul favorit al lui Shah Jahan a fost îmbrăcat în haine simple și murdare, fără bijuterii sau semne de noblețe.
O Schimbare Dramatică în Politica sa
După ce a preluat controlul, autoritatea lui Aurangzeb a crescut considerabil, iar Imperiul Mughal a atins cea mai mare expansiune geografică din istoria sa. În primele sale etape de domnie, Aurangzeb a demonstrat o anumită toleranță față de credințele hinduse, iar până în 1679, nu existau dovezi de distrugere a templelor sau de impunere a „jizya”, taxa pe supușii nemusulmani. Potrivit lui Nadeem Rezavi, profesor de istorie, Aurangzeb a continuat să colaboreze cu hinduși, care dețineau poziții importante în guvernul său.
Totuși, în 1680, Aurangzeb a început să adopte o atitudine intolerantă, care continuă să aibă ecouri în societatea contemporană. Această schimbare a transformat vechii aliați în dușmani, iar conducătorul a inițiat un război lung și impopular în Deccan, vizând în special regatul Maratha. Acest conflict a inclus acțiuni violente asupra hindușilor, ceea ce a dus la o reacție puternică din partea politicienilor de dreapta din India, inclusiv prim-ministrul Narendra Modi, care subliniază brutalitățile comise de Aurangzeb, cum ar fi forțarea convertirii, reinstaurarea jizya și uciderea non-musulmanilor.
Conflictul cu Sikhii și Impactul Asupra Istoriei
Aurangzeb a purtat, de asemenea, un război împotriva comunității sikh, culminând cu execuția lui Tegh Bahadur, al nouălea guru sikh. Această acțiune a lăsat o amprentă profundă asupra percepției istorice a lui Aurangzeb, făcându-l o figură detestată în rândul multor sikh. Brutalitatea sa a fost explorată recent în filmul „Chhaava”, care îl prezintă ca pe un lider islamist nemilos, responsabil pentru moartea lui Sambhaji, fiul lui Chhatrapati Shivaji, cel mai renumit rege Maratha. Această reprezentare a stârnit indignare și furie în rândul populației, conform declarațiilor lui Devendra Fadnavis, ministrul-șef.
Tensiuni în Nagpur după acuzații de profanare a Coranului
Recent, comunitatea musulmană din Nagpur, Maharashtra, a denunțat un incident în care membri ai partidului de dreapta Vishwa Hindu Parishad (VHP) ar fi ars o foaie cu versete din Coran. Yajendra Thakur, un reprezentant al VHP, a negat aceste acuzații, dar a reiterat dorința de a elimina mormântul lui Aurangzeb din zonă.
„Mormântul lui Aurangzeb nu ar trebui să fie aici”, a declarat Thakur. „Acesta nu își are locul în Nagpur, având în vedere tot ce a făcut lui Shambhaji Maharaj. Chiar și frații noștri musulmani ar trebui să se exprime în favoarea acestei idei.”
Contextul istoric și politic
Invocarea lui Aurangzeb de către premierul Modi nu este surprinzătoare, având în vedere că acesta își afirmă des credința și apartenența religioasă. Modi este un membru de lungă durată al Rashtriya Swayamsevak Sangh, o organizație de dreapta care promovează hegemonia hindusă în India. Aceasta susține că hindușii au fost istoric oprimați, întâi de moguli și apoi de colonizatorii britanici.
În 2023, districtul Maharashtra unde se află mormântul lui Aurangzeb Alamgir, cunoscut anterior ca Aurangabad, a fost redenumit în onoarea fiului lui Shivaji. De asemenea, realizările unor figuri istorice precum Akbar și Shah Jahan au fost eliminate din manualele de istorie, conform afirmațiilor lui Rezavi, un istoric local.
Reacții și consecințe
Criticii susțin că aceste acțiuni sunt parte a unei încercări de a rescrie istoria, înlocuind faptele cu mituri proprii. Rezavi a afirmat că Aurangzeb este folosit pentru a demoniza comunitatea musulmană. Deși BJP-ul lui Modi neagă că ar folosi numele lui Aurangzeb pentru a defăima musulmanii din India, invocarea sa generează teamă și anxietate în rândul minorităților religioase.
Istoricii recunosc că Aurangzeb a fost o figură complexă, iar Rezavi subliniază importanța înțelegerii contextului în care a trăit. „Vorbim despre o perioadă în care nu exista constituție, parlament sau democrație”, a explicat el.
În Nagpur, apelurile de a îndepărta mormântul lui Aurangzeb au rămas fără răspuns, iar unii membri ai extremei drepte hinduse contestă chiar aceste cereri. Asif Qureshi, un locuitor musulman din Nagpur, a declarat că orașul său nu a cunoscut violențe de acest gen până acum, condamnând ciocnirile care au zguduit orașul istoric. „Aceasta este o pată pe istoria orașului nostru”, a afirmat el.
