Generozitatea în rândul celor bogați și săraci: O analiză nouă
Lucrările lui Charles Dickens, în care copiii îmbrăcați modest demonstrează adesea o compasiune mai mare decât cei care îi opresc, ar putea necesita o reconsiderare. O analiză extinsă, menționată de The Times, sugerează că în realitate, persoanele cu resurse financiare mai mari sunt mai generoase decât cei săraci.
Rezultatele unei cercetări ample
Aceste concluzii provin dintr-o cercetare care a studiat datele a peste 2,3 milioane de indivizi din 60 de societăți, având ca scop să răspundă la întrebarea care a preocupat sociologii și filosofii de-a lungul timpului: cine este mai bun, bogatul sau sărăcitul? Rezultatul, cu o marjă semnificativă din punct de vedere statistic, deși foarte mică, arată că cei bogați sunt mai predispuși să manifeste acte de generozitate.
Teorii contrastante despre generozitate
Cercetarea a comparat două teorii opuse. Prima, cunoscută sub numele de ipoteza „gestionării riscurilor”, susține că persoanele cu venituri mai mici sunt mai „prosociale” datorită necesității de a se baza pe comunitate în vremuri dificile. Cealaltă, teoria „resurselor”, sugerează că cei înstăriți sunt mai generoși pur și simplu pentru că își permit să fie.
Metodologia cercetării
Studiul a integrat rezultatele a 471 de analize care au investigat comportamentele prosociale, inclusiv generozitatea în ceea ce privește timpul și banii, precum și dorința de a ajuta pe alții. Unele studii au implicat jocuri concepute pentru a evalua altruismul, în timp ce altele au cerut participanților să raporteze cât au donat pentru cauze caritabile sau câte ore au dedicat voluntariatului.
Participanții au fost clasificați în funcție de venit, educație și statutul ocupațional perceput. Profesorul Paul van Lange de la Universitatea Vrije din Amsterdam, care a condus cercetarea, a declarat: „Indiferent de modul în care am măsurat clasa socială, am găsit o asociere pozitivă de dimensiuni mici între o clasă socială superioară și un comportament prosocial mai accentuat.”
Implicarea în viața reală
Această corelație a fost observată mai puternic în situațiile din viața reală decât în experimentele de laborator, unde sacrificiile financiare sau de efort pare că au un impact mai mic. Această constatare a fost validată pentru copii, adolescenți și adulți deopotrivă.
Impactul descoperirilor
Van Lange și colaboratorii săi au menționat în lucrarea publicată în Psychological Bulletin: „Deși efectul este mic, faptul că persoanele din clasele sociale superioare sunt mai prosociale pare să fie un rezultat stabil în diversele grupe de vârstă, indiferent dacă acest clasament se bazează pe percepții sau pe indicatori obiectivi utilizați frecvent în cercetare.”
Aceste descoperiri ar putea provoca o reevaluare din partea susținătorilor teoriei „gestionării riscurilor”, care a fost un principiu moral pentru o mare parte din literatura occidentală. Examinând universuri fictive, cum ar fi cel al lui Harry Potter, unde familia Weasley, deși modestă, demonstrează o decență umană superioară față de Malfoy, sau personajele din Les Misérables, se conturează o imagine complexă asupra generozității și a valorilor umane.
Charlie și fabrica de ciocolată: O privire asupra generozității în funcție de clasă socială
Recent, cercetările au adus în discuție legătura dintre clasa socială și comportamentele prosociale. Rezultatele obținute sugerează că această corelație este mai puternică în ceea ce privește comportamentul efectiv, comparativ cu intențiile exprimate de indivizi. Aceasta poate indica faptul că, deși oamenii din diferite clase sociale pot avea dorințe similare de a fi generoși, capacitatea lor de a acționa în acest sens variază.
În plus, persoanele înstărite tind să facă donații mai mari în termeni absoluți, ceea ce nu este o surpriză. Totuși, datele nu au putut clarifica dacă acești indivizi sacrifică o proporție mai mare din averea lor în comparație cu cei din clasele sociale mai puțin privilegiate sau dacă generozitatea lor este destinată mai degrabă celor din cercul lor social apropiat decât celor defavorizați. „Este posibil ca indivizii din clasele sociale inferioare să manifeste o atitudine mai prosocială față de cei din jurul lor, în loc să se preocupe de o generozitate mai generală”, a afirmat un expert în domeniu.
De asemenea, s-a observat că legătura dintre clasă și comportamentul generos al persoanelor bogate devine mai evidentă în situațiile în care acțiunile caritabile sunt vizibile pentru ceilalți. „Este posibil ca cei din clasele sociale superioare să fie mai motivați de câștigurile de reputație pe care le pot obține din acte publice de generozitate”, a adăugat expertul. Această observație sugerează că percepția socială ar putea influența comportamentele mai mult decât empatia în sine.
