Românii își îndreaptă atenția spre Bulgaria, atrasi de cumpărături
După aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen, tot mai mulți români aleg să traverseze granița în căutarea ofertelor avantajoase. Cu sărbătorile pascale aproape, numărul celor care se îndreaptă spre magazinele din Bulgaria a crescut considerabil. Ruse, un oraș situat la sud de Dunăre, se dovedește a fi destinația preferată, grație prețurilor mai mici la cafea și tutun, dar și datorită farmecului său, fiind supranumit „Mica Vienă”. Aceasta este concluzia unui reportaj recent, care subliniază tendințele actuale de cumpărare.
Creșterea traficului și eliminarea controalelor de frontieră
Scenariul cu cozi de mașini la podul de la Giurgiu către Ruse a devenit o imagine familiară, în special pe timpul verii. Însă, odată cu intrarea ambelor țări în Spațiul Schengen, controalele de frontieră care consumau timp au fost eliminate, ceea ce a dus la o creștere semnificativă a fluxului de trafic. Cristian, un turist român, a declarat că parcurge frecvent cei 75 de kilometri dintre București și Ruse doar pentru a cumpăra țigări și parfumuri la prețuri mai accesibile. „Cu Schengen, este mai rapid; nu mai stăm la coadă pentru verificarea actelor”, a adăugat el.
Numărul de vizitatori și impactul economic
În weekend, podul de frontieră a fost traversat de o coadă lungă de mașini, majoritatea cu numere românești, care aduc turiști ce contribuie la economia locală. Datele Agenției de administrare a drumurilor din România arată că, între ianuarie și martie 2025, aproximativ 160.000 de mașini au trecut frontiera la Giurgiu, comparativ cu 128.000 în aceeași perioadă a anului precedent.
Ruse, un oraș adaptat nevoilor turiștilor români
Pe măsură ce turismul în Ruse se dezvoltă, orașul a început să răspundă cerințelor vizitatorilor români, oferind meniuri de restaurant în limba română și personal bilingv. Ruse, cu o populație de 125.000 de locuitori, este renumit pentru diversitatea sa arhitecturală, îmbinând stiluri neo-baroc și clădiri din perioada comunistă. La un restaurant popular din centrul orașului, un cuplu din Giurgiu aștepta la rând, exprimându-și aprecierea pentru oraș: „Este mai ușor să venim acum. Ne place foarte mult acest loc, este unul dintre preferatele noastre”, a spus Claudia Bădărău, o profesoară de 43 de ani.
Beneficiile integrației în Spațiul Schengen
Directorul unui restaurant local, Todor Ratsov, a subliniat impactul pozitiv al integrării în Spațiul Schengen, menționând că numărul turiștilor a crescut semnificativ. „90% dintre meniurile noastre sunt acum în limba română”, a adăugat el. Adrian Nikolov, economist principal la Institutul pentru Economia de Piață din Sofia, a afirmat că efectele sunt aproape exclusiv legate de turism, iar impactul asupra cifrei de afaceri a hotelurilor și restaurantelor merită observat în timp.
Pelerinaj la Mănăstirea „Sfântul Dimitrie Basarbovo”
Puțini cunosc faptul că Sfântul Dimitrie cel Nou, unul dintre cei mai iubiți sfinți din România și protectorul capitalei, provine din Bulgaria, fiind născut într-o localitate situată la doar 10 kilometri de orașul Ruse. Pe locul unde au fost descoperite moaștele sale a fost construită Mănăstirea „Sfântul Dimitrie Basarbovo”, o destinație populară pentru pelerinii români și, mai recent, pentru familiile aflate în vacanță.
Creșterea numărului de vizitatori
Fluxul de turiști a crescut semnificativ după ce România și Bulgaria au aderat la Schengen. Părintele Aleko a observat o „creștere clară” a vizitatorilor, menționând că mulți dintre ei nu ezită să se oprească la Ruse pentru a aprinde o lumânare și a se ruga sfântului.
Experiența vizitatorilor
Oana Manolescu, o traducătoare din București, a vizitat recent peștera pustnicului împreună cu familia sa. Ea a declarat: „Sunt lucruri de văzut, prețurile sunt mai accesibile. Iar bulgarii sunt un popor foarte primitor”.
Contextul Schengen
Creat în 1985, spațiul Schengen include 25 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, precum și Elveția, Norvegia, Islanda și Liechtenstein. Acesta permite peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber în interiorul zonei. România și Bulgaria au așteptat 13 ani pentru a obține intrarea în acest spațiu, aderența având loc pe 1 ianuarie, după ce Austria a renunțat la obiecțiile sale legate de migrație.
