China adoptă o abordare de tip „stare de război” în relația cu SUA
China a implementat o nouă strategie de operare, adoptând un mod de funcționare similar unei „stări de război” pentru oficialii guvernamentali din Beijing. Această schimbare vine în urma unei ofensive diplomatice menite să încurajeze alte națiuni să respingă tarifele impuse de președintele american Donald Trump, conform unor surse apropiate situației.
Rolul oficialilor de propagandă și reacția internațională
Oficialii de propagandă ai Partidului Comunist Chinez au avut un rol esențial în formularea răspunsului țării. Pe rețelele sociale au fost distribuite videoclipuri provocatoare, inclusiv un mesaj în care fostul lider Mao Zedong afirma: „Nu vom ceda niciodată.” În cadrul acestei strategii, funcționarii din ministerele de externe și comerț au fost instruiți să-și anuleze vacanțele și să rămână disponibili non-stop.
De asemenea, departamentele care se ocupă de relațiile cu Statele Unite au fost consolidate cu oficiali care au gestionat anterior răspunsul Chinei la politicile lui Trump. Această abordare mai agresivă a fost determinată de pachetul de tarife denumit „Ziua Eliberării” de către Trump, semnificând o schimbare radicală față de încercările anterioare ale Chinei de a evita un alt război comercial.
Schimbarea strategiei diplomatice
În ultimele luni, diplomații chinezi au încercat să mențină un canal de comunicare deschis cu administrația Trump, promovând ideea unei relații comerciale de tip „win-win”. Totuși, această strategie s-a transformat rapid în represalii, incluzând tarife de răspuns, amenințări și o retorică patriotică din ce în ce mai agresivă.
China a contactat mai multe guverne afectate de tarifele americane, inclusiv pe cele tradiționale aliați ale SUA, precum Japonia și Coreea de Sud, solicitând cooperare împotriva măsurilor adoptate de Trump. Ministerul chinez de Externe nu a comentat oficial, însă ambasada Chinei la Washington a declarat că Beijingul „nu dorește un război comercial, dar nu se teme de acesta”.
Reacția lui Trump și impactul asupra relațiilor comerciale
În urma primelor represalii din partea Chinei, Trump a afirmat că aceasta a reacționat greșit și a intrat în panică, adăugând că Beijingul ar dori un acord, dar „nu știe cum să-l obțină”. Pe 2 aprilie, Trump a anunțat un nou set de tarife care vizează în special China, acuzând-o că „fură” de la SUA. Răspunsul Chinei a venit sub forma unei declarații patriotice semnate de Xi Jinping, care punea la îndoială capacitatea alegătorilor americani de a face față provocărilor similare cu cele ale poporului chinez.
Tarifele anunțate de Trump au fost suspendate pentru toate țările, cu excepția Chinei, timp de 90 de zile. Schimburile comerciale dintre cele două mari economii sunt acum aproape blocate, inclusiv în sectorul serviciilor. Beijingul a început să descurajeze călătoriile în SUA și a impus restricții asupra importurilor de filme americane.
Experiența acumulată în războiul comercial anterior
Deși multe țări au fost afectate de noile tarife, China s-a bazat pe experiența acumulată în războiul comercial anterior. Răspunsurile au fost pregătite cu atenție de echipe care au studiat consecințele anterioare, demonstrând astfel o adaptabilitate în fața provocărilor internaționale.
Politicile comerciale ale Chinei și impactul asupra piețelor americane
În contextul tensiunilor comerciale, Beijingul a implementat o serie de măsuri împotriva politicilor fostului președinte Trump, printre care se numără taxe vamale și restricții asupra a aproximativ 60 de companii americane, precum și limitări în ceea ce privește exporturile de pământuri rare.
Pe 4 aprilie, înainte de deschiderea piețelor de pe Wall Street, autoritățile chineze au decis să impună taxe vamale extinse, ceea ce a dus la o scădere abruptă a piețelor americane. Această reacție rapidă a fost comparată cu modul în care China a acționat în timpul pandemiei COVID, atunci când deciziile erau luate fără aprobările obișnuite interministeriale.
Schimbări în economia internă a Chinei
Pe plan intern, regimul chinez a început să încurajeze consumul și a modificat perspectiva asupra unei economii bazate pe export, dorind acum o creștere sustenabilă a consumului intern. Totuși, criza din sectorul imobiliar continuă să reprezinte o piedică semnificativă în acest proces.
Mesaje publice cu referințe istorice
În comunicările oficiale, autoritățile includ acum citate din Mao Zedong, printre care se numără un discurs din 1953, în care acesta, referindu-se la Războiul din Coreea, afirma: „Oricât ar dura acest război, nu vom ceda niciodată. Vom lupta până la victoria deplină.”