Săptămâna Mare: Ultima etapă a Postului Paștelui
Săptămâna Mare reprezintă ultima săptămână din postul Paștelui, înainte de sărbătoarea Învierii Domnului. Această perioadă este marcată de celebrarea unor evenimente religioase semnificative, fiind oficiată slujba de Denii. În tradiția ortodoxă, Săptămâna Patimilor debutează cu Duminica Floriilor, care va avea loc pe 13 aprilie 2025, și se încheie în Sâmbăta Mare. Astfel, credincioșii vor trăi Săptămâna Mare din 14 aprilie până pe 19 aprilie 2025. Conform rânduielilor canonice, în aceste zile se ține post din prima parte a zilei până seara.
Semnificația Săptămânii Patimilor
Săptămâna Patimilor, cunoscută și sub denumirea de Săptămâna Mare, este o perioadă care reamintește de suferințele lui Hristos și pregătește oamenii pentru una dintre cele mai importante sărbători din calendarul religios, ziua Învierii. Deniile, sfintele citiri din biserică, descriu evenimente din viața Mântuitorului. Potrivit Părintelui Gabriel Cazacu, „Imediat după Duminica Floriilor începe Săptămâna Sfintelor Pătimiri. Mulți oameni aleg să țină post negru, având credință și nădejde în Dumnezeu, și participă la slujbe de spovedire. În această ultimă săptămână înainte de Paște, românii respectă tradiții strămoșești frumoase și se pregătesc pentru marele praznic al Învierii.”
În această perioadă, casele sunt pregătite pentru sărbătoare, curățenia este efectuată, iar bucate tradiționale sunt gătite. Este un moment propice pentru a cere iertare și a întâmpina cu bucurie Învierea Domnului.
Zilele din Săptămâna Patimilor în biserică
Fiecare zi din Săptămâna Mare are o semnificație specială:
- Sfânta și Marea Luni – se pomenește fericitul Iosif cel preafrumos și smochinul uscat prin blestemul Domnului;
- Sfânta și Marea Marți – se face pomenirea Pildei celor zece fecioare din Evanghelie;
- Sfânta și Marea Miercuri – se pomenește femeia păcătoasă care a uns cu mir pe Domnul;
- Sfânta și Marea Joi – este dedicată patru evenimente importante: spălarea picioarelor ucenicilor, Cina cea de Taină, rugăciunea arhierească și vânzarea Domnului;
- Sfânta și Marea Vineri – este ziua în care se pomenește despre „Sfintele mântuitoare și înfricoșătoarele Pătimiri ale Domnului nostru Iisus Hristos”;
- Sfânta și Marea Sâmbătă – se face pomenirea Îngropării Mântuitorului și pogorârea Sa la iad.
Tradiții și obiceiuri în Săptămâna Mare
Fiecare zi din Săptămâna Mare este marcată de obiceiuri specifice:
- Lunea Mare – începe curățenia de Paște, iar hainele sunt spălate pentru a pregăti gospodăriile;
- Marțea Mare – dedicată treburilor casnice, este cunoscută și sub denumirea de Marțea Seacă;
- Miercurea Mare – ultima zi în care se mai spală hainele și se finalizează treburile gospodărești;
- Joia Mare – este ziua în care se vopsesc ouăle de Paște și se încep pregătirile pentru sărbătoare.
Tradiții culinare de Paște în România
În diverse regiuni ale țării, Joia Mare reprezintă momentul în care gospodinele încep pregătirile pentru cozonac și pască. Această zi marchează începutul unei perioade de solemnitate, iar de joi încolo, este obiceiul ca hainele să nu mai fie spălate și activitățile grele să fie evitate în gospodării.
Denia celor 12 Evanghelii
În Joia Mare, credincioșii participă la Denia celor 12 Evanghelii, un ritual important care îi aduce mai aproape de semnificația spirituală a sărbătorii.
Vinerea Mare și postul negru
Vinerea Mare este o zi deosebită pentru mulți, care aleg să observe postul negru în semn de omagiu pentru Patimile lui Hristos. Conform tradițiilor, în această zi se evită spălatul și călcatul hainelor, precum și măturatul și cusutul, pentru a păstra o atmosferă de respect și meditație.
Sâmbăta Mare – Ultimele pregătiri
Sâmbăta Mare este ultima zi dedicată pregătirilor pentru Duminica Paștelui. În această zi, se finalizează toate preparatele culinare, iar oamenii se pregătesc pentru slujba de Înviere, așteptând cu bucurie venirea sărbătorii.
