Ghiduri de Supraviețuire și Pregătiri în Europa
Europa își concentrează eforturile pentru a-și pregăti cetățenii în fața amenințărilor crescânde legate de conflicte regionale. În ultimele luni, mai multe națiuni europene au început să ofere îndrumări clare în caz de război, dar rămâne o întrebare crucială: cât de pregătiți sunt cetățenii pentru o astfel de situație? Este esențial să se schimbe mentalitatea populației pentru a deveni conștientă de necesitatea pregătirii în fața unui posibil conflict. Așa cum a subliniat secretarul general al NATO, Mark Rutte, în cadrul unei întâlniri cu experți în securitate la Bruxelles, „Este timpul să adoptăm o mentalitate de război”.
Liderii europeni sunt îngrijorați că președintele rus, Vladimir Putin, stimulat de succesele din Ucraina, ar putea încerca să extindă influența Rusiei în Europa. De asemenea, Statele Unite, un aliat tradițional al Europei, par să adopte o poziție mai ostilă în privința securității europene, ceea ce ridică întrebări cu privire la disponibilitatea lor de a interveni în cazul unei invazii a unei țări membre NATO.
Cu toate acestea, persistă îndoieli asupra eficienței planurilor de urgență și asupra gradului în care civilii vor lua în serios aceste recomandări. Comisia Europeană a cerut cetățenilor să își stocheze suficiente alimente și provizii esențiale pentru a putea supraviețui timp de cel puțin 72 de ore în cazul unei crize. În orientările emise în martie, se subliniază importanța dezvoltării unei culturi a „pregătirii” și „rezilienței” în rândul populației.
Directiva Germană și Ghidul Suedez
Pe lângă aceste inițiative generale, fiecare țară a implementat propriile măsuri de urgență. Germania, de exemplu, a actualizat în iunie Directiva-cadru pentru apărarea generală, oferind instrucțiuni detaliate despre comportamentul cetățenilor în cazul unui conflict militar. Acest document descrie cum viața cotidiană a cetățenilor germani ar putea fi complet schimbată în cazul izbucnirii războiului.
În Suedia, a fost publicat un ghid de supraviețuire intitulat „Dacă vine criza sau războiul”, care a fost distribuit în milioane de gospodării după o actualizare importantă. Ghidul îi învață pe suedezi cum să reacționeze în caz de război, inclusiv printr-un sistem de alertă care funcționează în majoritatea regiunilor. Printre recomandările incluse se numără: „Mergi în casă, închide toate feroneriile și, dacă este posibil, oprește ventilația. Ascultă Sveriges Radio pentru informații suplimentare.”
Recomandări în Caz de Atac
Ghidul suedez oferă de asemenea informații despre adăposturi în timpul unui raid aerian, sugerând locuri precum pivnițe, garaje și stații de metrou. În cazul în care cineva se află în afara unui adăpost, se recomandă să se culce pe pământ, de preferință într-o groapă sau într-un șanț. În plus, sunt oferite instrucțiuni specifice pentru a face față atacurilor cu arme nucleare, îndemnând cetățenii să se adăpostească similar cu modul în care ar proceda în caz de raid aerian. Acolo unde se poate, adăposturile de apărare civilă oferă cea mai bună protecție, iar nivelurile de radiații sunt așteptate să scadă semnificativ după câteva zile.
Ghidul suedez include, de asemenea, recomandări privind evacuarea, metode de oprire a sângerărilor și strategii de combatere a anxietății, toate având scopul de a ajuta cetățenii să se pregătească pentru situații de urgență.
Pregătirea Finlandei pentru amenințările externe
Finlanda, stat care se întinde pe o graniță de 1.340 de kilometri cu Rusia – cea mai lungă dintre toate țările membre NATO – a integrat apărarea suveranității sale împotriva Moscovei în mentalitatea sa națională de mult timp. De decenii, țara se pregătește pentru posibilitatea unui conflict cu Rusia, iar încă din anii 1950, construcția adăposturilor anti-bombă sub clădiri rezidențiale și birouri a devenit o obligație legală.
Odată cu aderarea sa la NATO în 2023, după o lungă perioadă de neutralitate, Finlanda a intensificat pregătirile, în special în urma invaziei Ucrainei de către Rusia din 2022. În această perioadă, guvernul finlandez a evaluat rețeaua de adăposturi de urgență, descoperind că dispune de 50.500 de adăposturi capabile să adăpostească 4,8 milioane de persoane într-o populație de 5,6 milioane.
Îndrumări de criză și conștientizare publică
Ministerul de Interne din Helsinki a emis noi îndrumări în noiembrie, oferind cetățenilor sfaturi despre cum să se pregătească pentru posibile întreruperi îndelungate de curent, apă, telecomunicații, evenimente meteorologice extreme și conflicte armate. Rămâne de văzut dacă populația va reacționa la aceste recomandări.
Claudia Major, vicepreședinte senior pentru securitate transatlantică la German Marshall Fund, a subliniat importanța acestor sfaturi. Ea a subliniat necesitatea de a fi pregătit nu doar pentru o amenințare militară directă din partea Rusiei, ci și pentru ceea ce ea numește „zona gri” între război și pace, care include agresiuni mai subtile și război hibrid.
Percepția amenințării ruse
Major a avertizat că este crucial să se crească starea de pregătire fără a induce panică, spunând: „Vrem ca oamenii să fie conștienți, nu să fie speriați.” Pentru unele țări, în special cele aflate sub influența Moscovei, amenințarea pare mai concretă, în timp ce pentru altele este mai greu de perceput.
Finlanda, care a suferit pierderi teritoriale în fața Rusiei în timpul Războiului de Iarnă din 1939-1940, și țările baltice, care au fost anexate de Uniunea Sovietică între 1940 și 1991, simt această amenințare ca fiind parte integrantă a identității lor naționale. Major a explicat că „frica de invazie și de dispariția de pe hartă este foarte reală în statele baltice. Există o confuzie în rândul altor națiuni care nu înțeleg această realitate.”
„Finlandezii, în special în perioada Războiului Rece, au tratat apărarea cu seriozitate,” a adăugat Major. „De ce ne uităm acum la Finlanda și la sistemul lor de adăposturi, la stocurile de medicamente și la rezervele lor? Au învățat din istorie; ne putem baza doar pe noi înșine.” Ea a menționat că în țări precum Portugalia, Italia și Regatul Unit, amenințarea rusă este percepută ca fiind mai puțin prezentă în conștiința națională, Italia având o preocupare mai mare față de amenințările teroriste.
Instabilitatea din Regiunea de Sud a Țării
Instabilitatea provenită din statele fragile situate în apropierea graniței de sud a țării reprezintă o preocupare majoră. Această situație este percepută ca având un impact direct asupra stabilității, prosperității și politicii interne. Comentariile recente subliniază că problemele sunt mult mai apropiate de aceste state, generând îngrijorări crescute.
Experiența Istorică Limitată
Marea Britanie nu a fost invadată de o putere străină din anul 1066, în timp ce multe țări din Europa de Vest au experimentat invazii în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Aceasta înseamnă că generațiile actuale au o experiență istorică limitată pe care se pot baza, ceea ce poate duce la o mai mică disponibilitate a cetățenilor de a urma sfaturile guvernamentale.
Provocarea Schimbării ADN-ului Național
O întrebare crucială care se ridică este cum poate fi schimbat „ADN-ul” unei țări, o provocare complexă menționată de analiști. Aceasta sugerează că modificările în atitudinile și comportamentele cetățenilor sunt esențiale pentru a face față amenințărilor actuale.
Eficiența Planurilor de Protecție Civilă
Un alt aspect care ridică semne de întrebare este eficiența planurilor de protecție civilă. De-a lungul timpului, aceste inițiative au fost întâmpinate cu scepticism, iar în anumite cazuri, chiar cu ridiculizare.
Cazul Campaniei „Protejați și Supraviețuiți”
În perioada Războiului Rece, Guvernul britanic a furnizat informații oficiale cetățenilor pentru a-i ajuta să se protejeze de amenințările nucleare provenite din partea Uniunii Sovietice. Campania „Protejați și supraviețuiți”, desfășurată între 1974 și 1980, a fost cea mai proeminentă sursă de informație publică. Aceasta oferea detalii despre pericolele nucleare, instrucțiuni utile pentru zilele și orele de după un atac nuclear și un plan de supraviețuire.
Cu toate acestea, campania a fost criticată pentru că a oferit sfaturi nerealiste și a creat un sentiment fals de optimism în fața amenințării nucleare. De-a lungul timpului, a devenit un subiect de satiră în cultura populară britanică, evidențiind disconfortul și neîncrederea față de astfel de măsuri.
