Franța se confruntă cu provocări în sistemul de pensii
Franța nu mai poate menține actualul sistem de pensii fără modificări și ar trebui să examineze măsuri precum prelungirea vieții active și ajustarea modului în care pensiile sunt corelate cu inflația, a avertizat Curtea de Conturi, organism independent de audit al statului. Această declarație a fost făcută în cadrul unui raport comandat de prim-ministrul François Bayrou, în contextul unei dezbateri tot mai intense între federațiile patronale și sindicate cu privire la posibile revizuiri ale reformei din 2023, care preconizează creșterea graduală a vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani. Această măsură a generat proteste ample la nivel național.
Declarațiile lui Pierre Moscovici
Pierre Moscovici, președintele Curții de Conturi și fost ministru socialist de Finanțe, a evitat să emită recomandări directe, dar a subliniat că soluții precum munca mai îndelungată și modificarea formulei de indexare a pensiilor ar putea contribui considerabil la sustenabilitatea sistemului. „Menținerea actualului sistem de finanțare a pensiilor este imposibilă, sau cel puțin insuficientă pentru a-l face sustenabil pe termen mediu și lung”, a declarat Moscovici în cadrul unei conferințe de presă.
Impactul financiar asupra economiei
Franța alocă echivalentul a 14% din PIB pentru sistemul public de pensii, cu 2,5 puncte procentuale peste media zonei euro. Finanțarea acestuia se bazează aproape exclusiv pe contribuții sociale ridicate și pe venituri fiscale, ceea ce crește costul muncii și pune presiune pe competitivitatea economică. Moscovici a recunoscut că impactul sistemului de pensii asupra competitivității Franței este mixt, dar a subliniat că acesta contribuie la creșterea costurilor forței de muncă.
Provocările angajării persoanelor în vârstă
De asemenea, el a observat că rata de angajare a persoanelor de peste 55 de ani este mai scăzută în Franța comparativ cu alte țări din zona euro, ceea ce reprezintă un argument suplimentar pentru creșterea vârstei de pensionare. O altă sugestie din raport se referă la reconsiderarea formulei de indexare a pensiilor. În prezent, pensiile sunt ajustate în funcție de inflație, dar Moscovici a propus o indexare parțială la salarii, pentru a asigura un echilibru mai corect între riscurile economice asumate de lucrători și cele suportate de pensionari.
Contextul politic actual
În ultimii ani, pensiile au crescut în acord cu inflația, în timp ce salariile lucrătorilor au stagnat, accentuând un decalaj care alimentează nemulțumirea în rândul populației active. Raportul Curții de Conturi apare într-un context politic extrem de sensibil pe tema pensiilor în Franța, unde reformele anterioare au generat proteste masive și greve, iar orice propunere de schimbare este atent monitorizată de partenerii sociali și opinia publică.
