Tribunalul Special pentru Judecarea Crimei de Agresiune
Un nou tribunal special pe care națiunile occidentale doresc să-l înființeze pentru a judeca crima de agresiune împotriva Ucrainei va exclude urmărirea în lipsă a lui Vladimir Putin, atâta timp cât acesta rămâne în funcția de președinte al Federației Ruse. Aceleași condiții se aplică și premierului rus, Mihail Mișustin, precum și ministrului de Externe, Serghei Lavrov, conform surselor europene familiarizate cu procesul.
Prezența Fizică a Inculpaților
Urmărirea penală a acestor oficiali de rang înalt va fi permisă doar în cazul în care aceștia vor fi prezenți fizic în sala de judecată, un scenariu puțin probabil, având în vedere că Rusia nu recunoaște invazia Ucrainei ca o agresiune și respinge ferm cooperarea cu Occidentul. O alternativă ar putea fi desfășurarea unui proces în lipsă, dar numai după ce Putin va părăsi funcția.
Proiectul de Acord pentru Tribunal
Condițiile acestui tribunal sunt stabilite în cadrul unui proiect de acord care ar oferi baza legală pentru crearea tribunalului special în interiorul Consiliului Europei, o organizație dedicată drepturilor omului cu sediul la Strasbourg. Deși Consiliul Europei nu este parte a Uniunii Europene, blocul european este strâns implicat în această inițiativă.
Etapele de Implementare
Lucrările tehnice au fost finalizate la sfârșitul lunii martie, în urma unei întâlniri a așa-numitului „Core Group” la Strasbourg, care a dus la elaborarea a trei documente distincte: un acord bilateral între Ucraina și Consiliul Europei, statutul tribunalului special și un acord care detaliază managementul acestuia. Semnarea acordului este programată pentru 9 mai, de Ziua Europei, deși data exactă va depinde de aprobarea politică.
Compromisuri Politice și Ratificare
Limitările procesului în lipsă sunt considerate un „compromis” între diferite state, conform unui oficial al Uniunii Europene. După luni de discuții, această prevedere este acum considerată o „afacere finalizată”, având șanse minime de modificare înainte de prezentare. Odată ce Ucraina va semna acordul, acesta va fi supus votului în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care cuprinde reprezentanți ai celor 46 de națiuni membre. Rusia a fost exclusă din organizație în urma izbucnirii războiului.
Sprijin Internațional și Implicarea Statelor
Este necesară o majoritate de două treimi pentru ratificarea acordului, ceea ce este aproape garantat datorită sprijinului extins din partea statelor membre. Totuși, unele țări cu relații mai prietenoase cu Rusia, precum Ungaria și Serbia, ar putea să se abțină sau să voteze împotriva inițiativei, fără a avea dreptul de veto individual. Națiunile democratice din afara Europei, cum ar fi Canada, Australia, Noua Zeelandă și Japonia, sunt așteptate să sprijine inițiativa, sporind astfel legitimitatea acesteia.
În schimb, participarea Statelor Unite, care au început o apropiere față de Rusia, este puțin probabilă. Deși administrația Biden a susținut căutarea justiției în Ucraina, orientarea s-a schimbat după învestirea lui Donald Trump. Statele Unite nu au fost prezente la reuniunea Core Group din martie, iar impactul eforturilor lui Trump pentru un acord de pace asupra procedurilor judiciare rămâne incert.
În concluzie, peste 38 de state, alături de Uniunea Europeană, și-au exprimat sprijinul pentru înființarea acestui tribunal, evidențiind astfel angajamentul internațional față de justiție în cazul conflictului din Ucraina.
Tribunalul de la Haga: Acorduri în procesul de justiție internațională
Oficialii au anunțat că, odată ce acordurile vor fi ratificate, tribunalul va avea sediul la Haga, un oraș renumit pentru tradiția sa în domeniul dreptului internațional. Haga este deja gazda unor instituții importante, precum Curtea Internațională de Justiție (CIJ) și Curtea Penală Internațională (CPI).
Mandatul de arestare pentru Vladimir Putin
Curtea Penală Internațională a emis recent un mandat de arestare pentru Vladimir Putin, precum și pentru unul dintre colaboratorii săi, în legătură cu transferul ilegal de copii ucraineni în Rusia.
Context istoric al crimei de agresiune
Crima de agresiune nu a mai fost adusă în fața justiției de la procesele de la Nürnberg, care au avut loc după cel de-Al Doilea Război Mondial. Atunci, acuzația era cunoscută sub denumirea de „crime împotriva păcii”.
