Victoria Spartz: Ucraina ar trebui să cedeze teritorii Rusiei
Victoria Spartz, membră republicană a Congresului SUA, născută în Ucraina, a declarat că Ucraina ar trebui să cedeze anumite teritorii Rusiei și că cetățenii ucraineni ar trebui să solicite demisia președintelui Volodimir Zelenski. Aceste afirmații au fost făcute în cadrul unui interviu recent, conform publicației britanice The Telegraph.
Critica asupra poziției Ucrainei
Spartz a subliniat că Ucraina nu se află în postura de a solicita returnarea tuturor teritoriilor ocupate de Rusia, inclusiv peninsula Crimeea, regiunile Donețk și Lugansk, precum și Herson și Zaporojie, care sunt parțial controlate de Moscova. Ea a afirmat că, în cazul unei victorii ucrainene în război, circumstanțele ar fi foarte diferite.
Experiența personală a Victoriei Spartz
Născută în regiunea Cernihiv, Spartz s-a mutat în SUA în anul 2000. A fost aleasă în Congres în 2021 și 2024, inițial susținând ajutorul american pentru Ucraina și discutând despre conflictul generat de Rusia dintr-o perspectivă personală. Cu toate acestea, a criticat în mod repetat guvernul ucrainean, în special pe președintele Zelenski și pe șeful administrației acestuia, Andrii Iermak.
Apeluri la negociere
Spartz, care a criticat atât administrația Biden, cât și conducerea ucraineană, a susținut apelul fostului președinte Donald Trump pentru a iniția negocieri cu președintele rus Vladimir Putin. Ea a remarcat că nu există soluții simple pentru conflict și a acuzat administrația Biden de un sprijin ineficient. De asemenea, a afirmat că actualul președinte trebuie să dezvăluie o strategie clară pentru a gestiona problema.
Opinie despre viitorul lui Zelenski
Referindu-se la un incident anterior dintre Trump și Zelenski în Biroul Oval, Spartz a acuzat liderul ucrainean de lipsă de respect față de președintele american și a sugerat că ucrainenii ar trebui să nu-l mai voteze pe Zelenski în alegerile viitoare, avertizând că o astfel de alegere ar putea duce la pierderea restului țării.
Critici privind ajutorul pentru Ucraina
În urmă cu un an, Spartz a declarat că nu va susține o nouă lege de ajutor pentru Ucraina în valoare de 60 de miliarde de dolari, criticând absența unei strategii clare. A subliniat necesitatea unei monitorizări mai atente a ajutoarelor americane destinate Ucrainei și a menționat că s-a concentrat mai puțin asupra situației din Ucraina în ultimele luni.
Propuneri de reformă a ajutoarelor
În octombrie 2023, Spartz a aderat la apelurile colegului său republican Jim Jordan pentru o responsabilitate mai mare în privința finanțării Ucrainei, susținând ideea ca ajutoarele să fie oferite sub formă de împrumuturi, așa cum propun republicanii din Camera Reprezentanților.
Investigație a Comisiei de Etică
În iunie 2024, s-a raportat că Victoria Spartz a devenit subiectul unei investigații preliminare din partea Comisiei de Etică a Camerei Reprezentanților, în urma unor acuzații legate de comportamentul față de personalul din subordine și de crearea unui mediu de lucru dificil.
Compararea liderilor
Într-un interviu acordat unei rețele de știri, Spartz l-a descris pe Donald Trump ca fiind „un bun negociator” în comparație cu Zelenski, subliniind că pentru a câștiga războaie, este esențial să existe lideri care să știe cum să obțină victoria, nu doar să evite înfrângerea.
Controlul asupra mass-media și acțiunile lui Zelenski
Recent, s-au exprimat îngrijorări cu privire la concentrarea puterii în Ucraina, în special în ceea ce-l privește pe președintele Volodimir Zelenski. Unii critici susțin că Zelenski a început să-și exercite controlul asupra întregii mass-media din țară, ceea ce ridică întrebări cu privire la libertatea de exprimare.
În plus, s-a afirmat că președintele a luat măsuri împotriva anumitor biserici, întreprinzători și voluntari, acuzându-i de activități subversive. Aceste acțiuni au stârnit o reacție puternică din partea societății civile și a observatorilor internaționali, care își exprimă îngrijorarea față de deteriorarea democrației în Ucraina.
Criticii susțin că aceste măsuri nu doar că afectează libertatea presei, dar pot conduce și la crearea unei elite oligarchice, care ar putea submina valorile democratice fundamentale ale țării.
