Milioane de refugiați ucraineni în pericol de a-și pierde statutul juridic
Milioane de refugiați ucraineni din Uniunea Europeană se confruntă cu riscul de a-și pierde statutul legal, având în vedere lipsa unui plan clar care să le permită să rămână în țările gazdă după o posibilă încetare a focului cu Rusia. De la invazia din februarie 2022, Directiva UE privind protecția temporară a oferit o soluție juridică pentru aproape 4,3 milioane de ucraineni, permițându-le să locuiască, să muncească și să aibă acces la servicii în diverse state membre, majoritatea stabilindu-se în Polonia, Germania, Cehia și Slovacia.
Un nou context după încetarea focului
O eventuală încetare a focului ar putea schimba radical situația refugiaților, iar țările gazdă ar trebui să decidă dacă să reducă protecția oferită, să promoveze integrarea lor sau să-i încurajeze să se întoarcă în Ucraina. Anul trecut, guvernele europene au decis să prelungească protecția temporară până în martie 2026, extinzându-se astfel dincolo de perioada inițială de doi ani, care putea fi prelungită cu un an. Totuși, orice prelungire ulterioară va fi evaluată anual.
Nivelul de protecție variază de la o țară la alta, deoarece fiecare stat membru interpretează Directiva în mod diferit în legislația națională, ceea ce conduce la tratamente diferite pentru refugiați, în funcție de locul în care se află.
Analiza Comisiei Europene
Comisia Europeană a anunțat că a început să evalueze pașii următori, incluzând opțiuni precum prelungirea protecției temporare, facilitarea trecerii la statutul național pentru muncă, studii sau reîntregirea familiei, și sprijinirea celor care aleg să se întoarcă în Ucraina. Ministrul de interne ceh, Vit Rakušan, a confirmat că Cehia, alături de Germania și Comisia Europeană, lucrează la un răspuns comun în cadrul președinției poloneze a Consiliului UE, deși detaliile specifice nu au fost încă negociate. Consiliul UE urmează să discute această problemă în cadrul următoarei reuniuni a miniștrilor de interne, programată pentru luna iunie.
Inițiative naționale
Unele țări nu așteaptă deciziile de la Bruxelles și își dezvoltă propriile soluții pentru a oferi un „statut regulat pe termen lung”. De exemplu, Polonia va oferi un statut național de ședere temporară de trei ani pentru ucrainenii care au beneficiat de protecție temporară pentru o perioadă de cel puțin un an. În Cehia, un nou permis de ședere special de cinci ani va fi disponibil pentru refugiații care locuiesc acolo de peste doi ani și au un loc de muncă, având și obligația de a-și școlariza copiii.
Cu toate acestea, chiar și Cehia, una dintre cele mai mari țări gazdă, a precizat că nu va elibera noi permise de ședere temporară „după încheierea războiului”. Alte capitale, precum Austria, Italia, Estonia și Letonia, lucrează la propriile planuri de soluționare pe termen lung, cu diverse niveluri de protecție. Ministerul de Interne al Germaniei a anunțat că a elaborat deja opțiuni, dar decizia finală va fi luată de următorul guvern, subliniind astfel necesitatea unei abordări coordonate la nivel european.
Extinderea sprijinului umanitar pentru persoanele afectate de conflictul din Ucraina
Recent, autoritățile au decis să prelungească sprijinul și asistența umanitară destinată persoanelor vulnerabile care au fost forțate să părăsească Ucraina din cauza conflictului armat. Această măsură va fi valabilă până la data de 31 decembrie 2025.
Decizia este parte a eforturilor continue de a oferi ajutor necesar celor care au suferit din cauza situației dificile din regiune. Mii de persoane au fost afectate de violențele din Ucraina, iar sprijinul extins va asigura accesul la resurse esențiale pentru supraviețuire.
Printre formele de asistență oferite se numără adăposturi, hrană, îngrijire medicală și suport psihologic, toate menite să ajute la integrarea și recuperarea acestor persoane în societate.
Continuarea acestui program evidențiază angajamentul față de protecția drepturilor omului și umanitate, în contextul unuia dintre cele mai grave conflicte din Europa recentă.
