Crin Antonescu Revine în Politică
Crin Antonescu face o revenire în arena politică după o pauză de aproape un deceniu, având ca obiectiv funcția pe care a ocupat-o temporar timp de 49 de zile în 2012. Fost președinte al Partidului Național Liberal (PNL), Antonescu a cofondat Uniunea Social Liberală (USL) alături de Victor Ponta. Acum, la treisprezece ani distanță, el este candidatul coaliției PNL-PSD-UDMR pentru alegerile prezidențiale programate pentru luna mai.
Profilul lui Crin Antonescu
Crin Antonescu s-a născut în Tulcea în 1959 și a absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității București în 1985. Între 1985 și 1989, a activat ca profesor de istorie în județul Tulcea, iar între 1989 și 1992 a fost muzeograf, conform informațiilor disponibile în CV-ul său publicat de Parlament.
Antonescu a intrat în Parlament în 1992 și a servit timp de șase mandate, incluzând patru mandate de deputat (1992-2008) și două mandate de senator (2008-2016), inițial din partea Convenției Democrate Române și ulterior din partea PNL. La începutul acestui an, G4 Media a raportat că postul său de profesor titular de istorie la Liceul Spiru Haret din Tulcea a fost blocat timp de 24 de ani, ceea ce a generat acuzații din partea opoziției că acest lucru a împiedicat un alt tânăr din Tulcea să obțină titularizarea.
În replică, Crin Antonescu a explicat: „Eu eram titular la liceul Spiru Haret din Tulcea. În 1992 am devenit parlamentar. Prin efectul legii, titulatura mea pe acel post a fost rezervată… În ianuarie 2017 am notificat liceul sau inspectoratul școlar, nu mai rețin, cu faptul că nu mai doresc să revin pe acel post și atunci probabil s-a dat un concurs sau s-a realizat o altă titularizare.”
Parcursul Politic
Antonescu a ocupat funcția de ministru al Tineretului și Sportului între 1997 și 2000 în guvernele conduse de Victor Ciorbea, Radu Vasile și Mugur Isărescu. Anul 2009 a fost unul deosebit de semnificativ pentru el, deoarece a câștigat alegerile interne din PNL, în fața lui Călin Popescu Tăriceanu, devenind candidatul partidului la alegerile prezidențiale din acel an. Antonescu a fost președinte al PNL până în 2014.
În primul tur al alegerilor prezidențiale din 2009, s-a clasat pe locul al treilea, obținând puțin peste 1.9 milioane de voturi, echivalentul a peste 20%. În 2011, Antonescu a semnat, împreună cu Victor Ponta și un lider al Partidului Conservator, actul de înființare a Uniunii Social Liberale (USL). Această alianță, care a inclus ulterior PSD, PNL, PC și UNPR, a devenit principala opoziție împotriva președintelui de atunci, Traian Băsescu. USL a reușit să suspende președintele în 2012 și a obținut peste 60% din voturi la alegerile parlamentare din acel an.
În aceleași circumstanțe, Crin Antonescu, pe atunci președinte al Senatului, a preluat interimatul la Palatul Cotroceni, unde a stat timp de 49 de zile.
Crin Antonescu: Un Mandat Controversat și Relații Tumultoase
În perioada în care a exercitat funcția de președinte interimar, Crin Antonescu a avut o activitate publică intensă, cu 10 declarații de presă și participări la interviuri, precum și la mitinguri organizate de Uniunea Social Liberală (USL). Atunci, Antonescu a emis mesaje puternice, susținând că România nu trebuie să se comporte ca o „colonie” în Uniunea Europeană (UE) și subliniind că țara va fi un partener, nu un servant al instituțiilor europene.
Criticile din partea instituțiilor europene nu au întârziat să apară, printre acestea numărându-se observațiile Comisiei de la Veneția. În iulie 2012, USL, care deținea majoritatea în Parlament și conducea Guvernul, a demis Avocatul Poporului, a suspendat președintele Traian Băsescu și a limitat atribuțiile Curții Constituționale. Comisia de la Veneția a subliniat că aceste măsuri erau „problematici din punct de vedere al constituționalității și al statului de drept”. Aceste evenimente au fost interpretate în presă ca fiind un „puci” organizat de USL, condus de Antonescu și Victor Ponta.
Deși erau parteneri în aceeași alianță, relația dintre Antonescu și Ponta a fost marcată de tensiuni, cei doi acuzându-se reciproc de necorespundere. Această rivalitate a culminat în 2014, când PNL a decis să se retragă de la guvernare, ruptura având loc pe fondul refuzului lui Ponta de a-l numi pe Klaus Iohannis vicepremier. În aceeași perioadă, Antonescu a demisionat din funcțiile de copreședinte al USL, președinte al Senatului și președinte al PNL, renunțând în final și la candidatura sa la alegerile prezidențiale din acel an.
După ruptura din USL, Antonescu și-a schimbat atitudinea, adoptând un discurs pro-european și criticând Partidul Social Democrat. Începând cu 2016, odată cu încheierea ultimului său mandat de senator, a intrat într-o pauză de 10 ani în viața politică. A revenit pe scena politică în 2024, fiind desemnat candidatul coaliției PSD-PNL-UDMR, după alegerile prezidențiale anulate între timp. Soția sa, Adina Vălean, continuă să-și desfășoare activitatea în Parlamentul European, unde a fost aleasă din 2007, având un mandat ca comisar european pentru Transporturi între 2019 și 2024.
Controverse și Derapaje
Crin Antonescu a fost implicat în mai multe controverse, inclusiv în 2011, când a avut derapaje la adresa unor jurnaliști de la TVR, numindu-i „ratați” și „pensionari nesimțiți” într-un interviu. De asemenea, în 2013, a caracterizat liderul iliberal ungar, Viktor Orban, ca fiind un „model”, deși a subliniat că nu susține „derapajele” acestuia, inclusiv „tentativele de a afecta libertatea presei”.
Această serie de evenimente și declarații ilustrează complexitatea și controversele care au marcat cariera lui Crin Antonescu în politica românească.
Crin Antonescu și relația cu Viktor Orban
În anul 2013, Crin Antonescu a exprimat admirația sa pentru Viktor Orban, afirmând că își dorește pentru România un lider care să fie de două ori mai puternic decât acesta. Antonescu considera că forța unui astfel de lider este demnă de apreciat, subliniind importanța unei conduceri puternice în țară.
Mandatul senatorului și colaborarea cu USL
În 2012, Antonescu a obținut un mandat de senator în Teleorman, candidând alături de Liviu Dragnea pe listele Uniunii Social Liberale (USL). Atunci, el a menționat că angajarea comună a președintelui PNL și a secretarului general al PSD în fața cetățenilor reprezenta un semnal de soliditate și durabilitate pentru USL.
Audierea la DNA și scandalul imobiliar
În 2016, Crin Antonescu și soția sa, Adina Vălean, au fost audiați la DNA ca martori într-un scandal legat de achiziția unui apartament de la fiul fostului șef al SRI, Virgil Măgureanu. Conform informațiilor de presă, cuplul a cumpărat în 2009 un apartament subevaluat cu 248.000 de euro, în condițiile în care prețul de piață al locuințelor din acea zonă era de aproximativ 400.000 de euro. Audierea a fost generată de o sesizare care susținea că diferența de preț a fost acoperită de un afacerist, însă nu a dus la deschiderea unui dosar penal.
Antonescu s-a apărat atunci spunând că nu are cunoștințe despre piața imobiliară și că diferența de preț era normală, explicând că apartamentul a fost achiziționat nemobilat și nefinisat.
Comentarii controversate și perspectiva asupra extremismului
Într-un interviu recent, Crin Antonescu a citat o frază celebră a lui Ion Antonescu, o figură controversată acuzată de crime de război. El a menționat că își dorește să exprime un mesaj de solidaritate și reconstrucție în Moldova și Ucraina, subliniind că acest demers nu trebuie realizat prin forță militară. De asemenea, a afirmat că România nu se confruntă cu fascismul, ci cu extremism și nihilism social.
Legislația împotriva propagandei extremiste
Antonescu este cunoscut și pentru inițierea unei legi adoptate în 2015, care a întărit pedepsele pentru persoanele care fac propagandă fascistă, rasistă sau xenofobă, promovând astfel un climat de respect și toleranță în societate.
Declarația de avere a lui Crin Antonescu
În declarația sa de avere, Crin Antonescu a menționat că deține trei terenuri în Prahova, cu o suprafață totală de 4.905 metri pătrați, dintre care două au fost moștenite în 2022 și unul achiziționat în 2003. De asemenea, el deține două apartamente în București, de 96 și 205 metri pătrați, cumpărate în anii 2001 și 2011, precum și două case de locuit în Prahova.
Antonescu mai are în proprietate trei autoturisme și o colecție de bijuterii evaluată la 18.000 de euro. De asemenea, acesta dispune de aproximativ 340.000 de euro în conturi bancare din România, Belgia și Liechtenstein. În ceea ce privește investițiile, detaliile vor fi prezentate ulterior.
Informații financiare ale lui Crin Antonescu
Crin Antonescu a declarat că a investit suma de 98.470 de euro în titluri de stat, certificate sau obligațiuni emise de Ministerul Finanțelor. Conform declarației sale de avere, candidatul coaliției a subliniat că nu a obținut niciun venit în anul 2024. Singurul venit menționat în declarație este cel al soției sale, Adina Vălean, care a obținut aproximativ 200.000 de euro din salarii pentru funcțiile sale de la Bruxelles, inclusiv cele de comisar european și europarlamentar, precum și circa 35.000 de euro din diurne și misiuni.
Declarații relevante ale lui Crin Antonescu
Într-o intervenție recentă la Digi24, Antonescu a abordat mai multe subiecte importante. Întrebat dacă ar sprijini o limitare a drepturilor comunității LGBT printr-un referendum sau o modificare a Constituției, el a afirmat: „În niciun caz nu reduc drepturile nimănui. Drepturile existente nu le reduc printr-un referendum… Cred, repet, că familia tradițională e formată între un bărbat și o femeie.”
Referitor la relațiile internaționale, el a declarat: „Nu consider că am calitatea să dialoghez eu acum cu cineva din administrația Trump. Administrația Trump este o administrație câștigată în urma unor alegeri, reprezintă Statele Unite la nivel oficial. Eu sunt doar un candidat în România. Evident că odată devenit președinte, eventual, e prima obligație să folosesc toate canalele pentru a intra în contact cu principalul partener strategic al României.”
Antonescu a discutat și despre rolul său ca președinte, afirmând: „Ajuns la Cotroceni, e un Guvern care e în funcţiune, e un Guvern care a fost investit de Parlament. Activitatea acestuia o urmăresc și o veghez, asigurând buna funcţionare a instituţiilor statului. Dacă își respectă programul și răspunsurile Guvernului la nevoile societății sunt conforme cu angajamentele sale, voi discuta cu cei care sunt în Guvern în cazul în care nu îmi convine ceva, având argumente foarte serioase.”
Profilurile altor candidați la alegerile prezidențiale
În contextul alegerilor prezidențiale, este important să se cunoască și profilurile altor candidați, pentru a oferi alegătorilor o imagine clară asupra opțiunilor disponibile.
