Decizie a Curții Constituționale în privința legii privind dronele și misiunile militare
Curtea Constituțională a respins, cu unanimitate de voturi, sesizările formulate de SOS România, susținute de AUR și POT, referitoare la legea care permite Armatei să doboare dronele care intră în spațiul aerian al țării, pe timp de pace, precum și la reglementările privind desfășurarea misiunilor militare în România în aceleași condiții. Judecătorii CCR au argumentat că prevederile legii referitoare la drone nu afectează suveranitatea națională, așa cum au susținut cele trei partide din Opoziție. Astfel, cele două acte normative sunt considerate constituționale și vor fi promulgate.
Argumentele Curții Constituționale
Curtea a subliniat că participarea și măsurile adoptate de autoritățile militare desemnate ale Alianței Nord-Atlantice, precum și structurile forțelor statelor aliate și partenere, pentru controlul aerian național, trebuie analizate în contextul obligațiilor asumate de România ca stat membru NATO. Aderarea la această alianță implică atât transferul unor atribute, cât și exercitarea comună a competențelor, fără a dăuna suveranității țării.
De asemenea, Curtea a afirmat că reglementarea competenței partajate între structurile din sistemul național de apărare și cele ale statelor aliate nu afectează suveranitatea, având în vedere că aceasta este o modalitate de apărare a spațiului aerian național, integrat în spațiul aerian NATO.
Clarificarea privind activitățile militare
Curtea a constatat că legea contestată nu reglementează activități militare sau paramilitare distincte de forțele armate regulate, care nu se integrează în sistemul național de apărare al României sau al forțelor aliate.
Răspunsul Curții la criticile privind transferul de autoritate
În ceea ce privește criticile exprimate de SOS România, AUR și POT referitoare la „transferul de autoritate” militară către NATO, CCR a explicat că acest transfer se referă la predarea controlului și comenzii de către autoritățile militare ale Alianței asupra elementelor naționale din structura forțelor armate care efectuează misiuni de control al spațiului aerian, conform normelor stabilite, și nu implică încadrarea într-o funcție militară în cadrul Ministerului Apărării Naționale.
Curtea a subliniat că drepturile și libertățile cadrelor militare sunt reglementate prin Statutul cadrelor militare și alte legi, aplicabile exclusiv cadrelor militare active din structurile Ministerului Apărării Naționale, și nu structurilor NATO sau autorităților militare ale Alianței care participă la controlul aerian, în conformitate cu legislația română și tratatele internaționale la care România este parte.
Decizia Curții Constituționale privind misiunile militare pe timp de pace
Curtea Constituțională a României a respins, cu unanimitate de voturi, obiecțiile formulate de SOS, AUR și POT referitoare la legea ce reglementează desfășurarea misiunilor și operațiunilor militare pe teritoriul României în timpul păcii. Curtea a decis că dispozițiile acestui act normativ sunt conforme cu Constituția, în raport cu criticile aduse.
În comunicatul de presă al CCR se precizează că, pe de o parte, instanța nu are competența de a cenzura modul de redactare a expunerii de motive realizată de legiuitor, ceea ce face imposibilă reținerea încălcării articolului 1 alineatul (5) din Constituție în legătură cu legea criticată. Pe de altă parte, Curtea a subliniat că doar Parlamentul are dreptul de a decide, în limitele constituționale, asupra conținutului și oportunității reglementărilor legale.
Judecătorii au explicat că „transferul de autoritate”, reglementat de legea în discuție, se referă la acțiunea de predare și preluare a controlului și comenzii forțelor militare implicate în desfășurarea misiunilor și operațiunilor militare pe timp de pace. Aceasta se realizează în condițiile strict stabilite de normă și nu înseamnă încredințarea exercițiului suveranității altor subiecte de drept.
Curtea a mai constatat că legea nu prevede vreo reglementare referitoare la organizarea activităților militare sau paramilitare, distincte de forțele armate regulate, care nu se integrează în sistemul național de apărare al României sau în cel al forțelor aliate ori de coaliție. Modul în care statul asigură resursele necesare pentru politica de securitate și apărare comună este considerat un aspect de oportunitate, care revine în marja de apreciere a legiuitorului.
De asemenea, CCR a afirmat că „transferul de autoritate” nu reprezintă încadrarea membrilor forțelor militare străine care participă la misiuni pe teritoriul României într-o funcție militară în cadrul Ministerului Apărării Naționale. Drepturile și îndatoririle cadrelor militare sunt reglementate de Statutul cadrelor militare și alte legi, aplicabile doar celor care activează în structurile Ministerului Apărării Naționale, și nu forțelor străine implicate în misiuni aliate sau de coaliție.
Legi adoptate de Senat
Pe 26 februarie, Senatul a adoptat, în mod decizional, un proiect de lege referitor la doborârea dronelor care intră ilegal în spațiul aerian românesc, alături de o inițiativă legislativă care reglementează controlul utilizării spațiului aerian, precum și desfășurarea misiunilor militare pe timp de pace. AUR, POT și SOS au contestat ambele legi, invocând încălcarea principiului suveranității.
