Desecretizarea dosarului „Afacerea Butenko” de către SRI
Serviciul Român de Informații (SRI) a făcut publice recent documente referitoare la „Afacerea Butenko”, care se concentrează pe dispariția consilierului Legației URSS la București în anul 1938. Această întâmplare a generat tensiuni semnificative în relațiile româno-sovietice și a provocat reacții puternice pe scena internațională.
Contextul dispariției diplomatului sovietic
Pe 6 februarie 1938, consilierul Legației URSS la București, Theodor Hrisanfovici Butenko, a dispărut, iar această situație a fost tratată cu o deosebită atenție de către autoritățile române. Butenko, numit însărcinat cu afaceri pe 1 decembrie 1937, era cel mai înalt reprezentant sovietic în România. SRI a subliniat că istoriografia românească s-a bazat pe diverse surse, inclusiv documente din Arhivele Naționale ale României și de la CNSAS, pentru a explica circumstanțele dispariției diplomatului.
Documentele SRI și nuanțările aduse
Instituția a precizat că arhiva sa conține documente care, deși nu modifică fundamental interpretarea evenimentului, oferă detalii suplimentare despre contextul politic și reacțiile din presa românească și internațională. De asemenea, SRI a menționat eforturile României de a convinge oficiali sovietici și opinia publică internațională că autoritățile române și grupările de extreme dreapta nu au fost implicate în dispariția lui Butenko.
Ipoteze privind dispariția lui Butenko
La scurt timp după dispariție, Ministerul de Externe, Ministerul de Interne și alte instituții au fost notificate. Au fost investigate mai multe ipoteze, printre care răpirea sau uciderea diplomatului de către legionari sau de către GPU, agenția sovietică responsabilă cu informațiile externe. SRI a subliniat că aceste organizații aveau un istoric de acțiuni violente și conflicte ideologice cu URSS.
România considera, de asemenea, că Butenko ar fi putut fi victima GPU, având în vedere că predecesorul său, Mihail Ostrovski, fusese rechemat în mod abrupt la Moscova în urma epurărilor staliniste, fiind ulterior judecat și condamnat. Ostrovski a fost un susținător al unui pact româno-sovietic de asistență mutuală, care nu a fost finalizat.
Condamnarea Ambasadorului și Teoriile Conspirației
Într-o ironie maximă, unul dintre capetele de acuzare ce au dus la condamnarea ambasadorului la 15 ani de închisoare a fost implicarea sa în demiterea lui Nicolae Titulescu. Serviciile românești au luat în considerare o teorie conform căreia răpirea ar fi putut fi orchestrată de GPU, cu ajutorul lui Butenko, având ca scop crearea unui pretext pentru a tensiona relațiile dintre cele două state.
Degradarea Relațiilor Sovieto-Române
Serviciul Român de Informații subliniază că „relațiile dintre Uniunea Sovietică și România, deja afectate după plecarea lui Nicolae Titulescu de la Ministerul de Externe și, în special, după formarea guvernului condus de Octavian Goga, s-au deteriorat și mai mult în această situație.” Comisarul poporului pentru relații externe, Maxim Litvinov, a exercitat presiuni publice pentru „eliberarea” lui Butenko, în timp ce propaganda sovietică, prin agenția TASS și publicațiile Pravda și Izvestia, s-a năpustit asupra statului român, acuzându-l că a facilitat sau chiar inițiat răpirea diplomatului.
În cele din urmă, Butenko a fost găsit la Roma, unde ziarul „Giornale d’Italia” a publicat un interviu cu el, difuzat de agențiile de presă Stefani, DNB, Orient Radio – RADOR, în care a declarat că a părăsit România de bună voie, afirmând că a evitat o tentativă de răpire sau asasinat din partea agenților GPU. Atât în interviu, cât și în scrisorile adresate Regelui Carol al II-lea, el s-a prezentat ca un critic vehement al regimului sovietic, expunând în special acțiunile criminale ale acestuia.
Documente și Informatori
Instituția a specificat că documentele disponibile în arhivele Serviciului Român de Informații provin în majoritate de la Siguranță, incluzând note, corespondență și articole din presa românească, atât cele cenzurate, cât și traduceri din mass-media străină referitoare la acest incident. Agitația din presă cu privire la dispariția lui Butenko, inclusiv speculațiile legate de plecarea sa cu un vas sovietic din portul Constanța sau sub identitatea unui pilot militar, a iritat profund diplomații sovietici, care au transmis proteste oficiale, complicând astfel situația autorităților de la București.
Notele păstrate detaliază demersurile insistente și vehemente ale diplomației sovietice către Ministerul de Externe, precum și activitatea intensă a structurilor românești de informații pentru a clarifica situația. Acestea conțin ipoteze de lucru și atenția acordată unor cetățeni sovietici considerați agenți GPU, cunoscuți pentru specializarea lor în asasinate și răpiri. De asemenea, au fost implicați informatori din cercurile diplomatice și coloniile străine, o sursă sugerând chiar că Butenko ar fi fost omorât de un rus alb, gelos pe soția sa, care l-ar fi înșelat cu un diplomat.
Gestionarea Cazului de către Autoritățile Române
Autoritățile române au gestionat cazul „cu finețe”, conform rapoartelor disponibile, demonstrând o atenție deosebită în abordarea acestei situații delicate.
Cenzura și polemica azilului lui Butenko
Într-o încercare de a nu agrava relațiile cu Uniunea Sovietică, autoritățile române au decis să cenzureze anumite articole din presă. Informații referitoare la această cenzură au fost descoperite în documentele arhivate. Apariția lui Butenko la Roma, împreună cu solicitarea sa de azil politic, a generat o nouă controversă în media. Conform documentelor Serviciului Român de Informații, pe de o parte, presa din Moscova susținea că Butenko este un impostor, în timp ce, pe de altă parte, publicațiile europene exprimau bucurie la reîntoarcerea sa, preluând cu entuziasm criticile sale la adresa regimului din care provenea.
Valoarea documentelor SRI
Specialiștii Serviciului Român de Informații subliniază că documentele păstrate în arhivă au o valoare duală. Pe de o parte, acestea constituie o pagină din istoria serviciilor de informații românești, într-un context internațional și intern tensionat, în care acestea acționau cu profesionalism, chiar avangardist, având în vedere importanța acordată surselor deschise. Pe de altă parte, documentele oferă clarificări cu privire la incident, în special din perspectiva reacției opiniei publice internaționale și a eforturilor de propagandă. Ele ilustrează, de asemenea, atenția și delicatețea cu care autoritățile române, în special structurile de informații, au gestionat un moment extrem de delicat.
Impactul asupra relațiilor internaționale
Este un fapt bine cunoscut că istoria nu funcționează cu ipoteze sau scenarii posibile, însă, în contextul relațiilor internaționale tensionate de atunci, o gestionare greșită a situației ar fi putut avea consecințe grave, asemănătoare cu cele ale conflictului din Sarajevo.
