Recomandări pentru pregătirea cetățenilor europeni
Comisia Europeană avertizează că toți cetățenii europeni ar trebui să se asigure că au suficiente rezerve de alimente pentru a fi autosuficienți timp de cel puțin 72 de ore în cazul unei crize. Această recomandare face parte dintr-un proiect de strategie destinat pregătirii Uniunii Europene, recent obținut. Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei, va prezenta măsurile în cadrul unei conferințe, subliniind importanța pregătirii în fața unor posibile scenarii de criză, care variază de la război și atacuri cibernetice, până la epidemii mortale și inundații cauzate de schimbările climatice.
Contextul crizelor actuale
La cinci ani de la primele carantine impuse din cauza pandemiei Covid-19 și la trei ani după invazia Rusiei în Ucraina, Europa se confruntă cu riscuri constante, inclusiv dezastre naturale și șocuri financiare. În acest context, planul propus de Comisie este relevant și necesar, având în vedere că „nicio mare criză din ultimii ani nu a fost izolată sau de scurtă durată”, conform documentului. „Europa nu-și poate permite să fie reactivă”, se mai arată în text.
Mesajul Roxanei Mînzatu
Roxana Mînzatu va evidenția importanța pregătirii în fața amenințărilor. Ea a declarat că mesajul său este: „repară-ți acoperișul cât timp soarele strălucește”, subliniind că obiectivul Comisiei este de a sprijini indivizii la nivel de gospodărie. Proiectul de 17 pagini al strategiei urmărește să creeze o Uniune Europeană sigură și rezilientă, capabilă să anticipeze și să gestioneze amenințările, indiferent de natura lor.
Îmbunătățirea pregătirii în fața crizelor
Strategia propune să ofere îndrumări țărilor membre privind stocarea proviziilor esențiale, planificarea pentru crize, disponibilitatea adăposturilor și măsuri pentru asigurarea accesului la resurse critice. Aceasta este percepută ca o „chestiune de urgență” pentru Uniunea Europeană și statele sale, având în vedere necesitatea consolidării pregătirii în toate sectoarele.
Prioritatea pregătirii pentru război
Pregătirea pentru război devine o prioritate, iar strategia propusă nu introduce noi inițiative de apărare, ci adoptă un model de gestionare a crizelor inspirat de țările nordice, unde întreaga societate — cetățeni, afaceri și guverne — este implicată. Planul se bazează pe concluziile raportului Niinistö, care a formulat propuneri pentru îmbunătățirea pregătirii Uniunii Europene în fața războiului și a apărării civile.
Provocările cibernetice și geopolitice
Documentul subliniază că conflictele geopolitice pot apărea atât în formă virtuală, cât și prin ofensive militare, iar Europa trebuie să fie mai bine pregătită pentru atacuri cibernetice. De la începutul războiului din Ucraina, Rusia a intensificat activitățile sale în domeniul cibernetic, vizând infrastructuri critice, cum ar fi rețelele energetice. Flancul estic al Europei a fost deosebit de afectat de aceste atacuri. De asemenea, China, Iran și Coreea de Nord continuă să vizeze guvernele occidentale și alte instituții cheie, iar atacurile hibride și cibernetice au devenit o „caracteristică permanentă” a realității actuale.
Propuneri pentru îmbunătățirea securității cibernetice
Una dintre propunerile esențiale ale strategiei este crearea unui „sistem european de alertă cibernetică”, menit să îmbunătățească detectarea amenințărilor și conștientizarea situației în Europa. De asemenea, se propune formarea digitală și sprijinirea țărilor care doresc să adere la Uniunea Europeană, pentru a întări capacitatea de reacție în fața provocărilor cibernetice.
Promovarea diplomației cibernetice și cooperarea cu NATO
Uniunea Europeană subliniază necesitatea de a intensifica diplomația cibernetică și de a îmbunătăți colaborarea cu NATO. Se recomandă promovarea cooperării între organizațiile publice și private din sectoare esențiale, precum securitatea cibernetică, pentru a asigura o corespondență între nevoile pieței muncii și oferta educațională.
Pregătirea pentru dezastre naturale
Pregătirea nu se limitează doar la conflictele generate de om, ci include și reacția la dezastre naturale. Recent, Mînzatu a evidențiat importanța pregătirii în fața unor evenimente extreme, cum ar fi inundațiile devastatoare din Spania, care au dus la pierderi de vieți omenești. Ea a subliniat că multe persoane nu sunt informate despre pașii necesari în cazul unor dezastre naturale, accentuând faptul că aceste crize necesită abilități și cunoștințe esențiale pentru a fi gestionate eficient.
Strategia de stocare la nivelul UE
Comisia Europeană propune o strategie de stocare pentru a îmbunătăți accesul la resurse critice, esențiale pentru răspunsul în situații de urgență și dezastre. Această strategie va combina rezervele centralizate ale UE cu contribuțiile țărilor membre, vizând resurse precum măsuri medicale, materii prime critice, echipamente energetice, dar și alimente și apă. De asemenea, se va dezvolta o strategie de sprijin pentru măsurile medicale împotriva amenințărilor la sănătatea publică, fiind completată de stocuri de urgență inclusă în Actul privind medicamentele critice.
Crearea unui centru de coordonare a crizelor
Comisia intenționează să îmbunătățească coordonarea răspunsului la crize prin înființarea unui „centru de coordonare a crizelor”, bazat pe actualul Centru de Coordonare a Răspunsurilor de Urgență (ERCC). Acest centru va avea ca obiectiv anticiparea și gestionarea consecințelor crizelor în toate sectoarele, oferind suport pentru gestionarea situațiilor critice și monitorizând răspunsurile generale la crize.
Integrarea problemelor de apărare și schimbări climatice
În contextul discuțiilor referitoare la investițiile în apărare, Mînzatu a subliniat că problemele legate de schimbările climatice sunt la fel de importante. Ea a argumentat că aceste aspecte sunt interconectate, afirmând că nu se poate avea o apărare solidă fără o pregătire adecvată, iar o Europă verde nu poate exista fără a ține cont de ambițiile ecologice ale Uniunii.
Acces flexibil la fonduri UE
Comisia propune o revizuire a instrumentelor financiare destinate răspunsului la crize, pentru a asigura că mecanismele de finanțare sunt adaptabile și scalabile în fața riscurilor emergente. De asemenea, se va integra pregătirea în investițiile externe ale UE, prin promovarea proiectelor de adaptare la schimbările climatice și de reziliență în țările partenere.
Legislație pentru standarde de pregătire
Pentru a întări aceste măsuri, Comisia ia în considerare elaborarea unui nou pachet legislativ care să stabilească standarde și obiective de pregătire pe termen lung, care să fie măsurabile. Documentul subliniază că pregătirea și securitatea vor fi integrate în legislația, politicile și programele europene, incluzând 30 de acțiuni-cheie sub șapte teme, cum ar fi cooperarea civilă-militară, cooperarea public-privată și educarea populației.
În plus, o anexă a proiectului detaliază aproximativ 60 de acțiuni-cheie care urmează a fi implementate pentru a sprijini aceste inițiative.
Planuri de Implementare pentru Următorii Doi Ani
În următorii doi ani, autoritățile vor demara o serie de măsuri esențiale, cu scopul de a îmbunătăți pregătirea și conștientizarea în domeniul serviciilor financiare. Aceste inițiative sunt menite să vizeze în mod special intensificarea monitorizării informațiilor false, evaluarea pregătirii în sectorul financiar și integrarea acestor cunoștințe în curricula școlară.
Intensificarea Monitorizării Știrilor False
Un aspect crucial al acestui plan este creșterea eforturilor de monitorizare a știrilor false, pentru a asigura o informare corectă a populației. Această măsură va contribui la reducerea dezinformării și la creșterea încrederii în sursele de informație.
Evaluarea Nivelului de Pregătire în Serviciile Financiare
De asemenea, va fi realizată o evaluare detaliată a nivelului de pregătire al populației în domeniul serviciilor financiare. Această evaluare va ajuta la identificarea lacunelor existente și la dezvoltarea unor programe educaționale adecvate pentru a răspunde acestor nevoi.
Integrarea Pregătirii în Programele Școlare
Un alt obiectiv important este integrarea educației financiare în programele școlare. Această abordare va permite tinerelor generații să dobândească competențele necesare pentru a naviga cu succes în lumea financiară, pregătindu-i astfel pentru viitor.
Toate aceste inițiative sunt planificate să fie implementate în cursul acestui an, având ca scop îmbunătățirea conștientizării și a educației financiare în rândul populației.
