Helsing propune un sistem de descurajare prin drone pe flancul estic al NATO
Compania germană de apărare Helsing militează pentru implementarea rapidă a unui sistem convențional de descurajare pe flancul estic al NATO, utilizând noi tipuri de drone de luptă. Directorul companiei subliniază necesitatea adaptării tacticilor la noile realități ale conflictelor moderne.
„Un zid de drone ar putea fi realizat într-un an. Este necesar să avem și sisteme de recunoaștere, sateliți și, probabil, drone de recunoaștere”, a explicat duminică Gundbert Scherf, cofondator și lider al companiei cu sediul în München.
Regândirea conceptului de apărare modernă
Scherf consideră că întregul concept de apărare modernă necesită o regândire fundamentală. „În prezent, discuția continuă să fie similară cu cea din perioada Războiului Rece. Numărăm sistemele blindate, avioanele și navele inamice și încercăm să ne apropiem de paritate prin investiții considerabile. Cred că aceasta este o abordare greșită”, a adăugat el.
Inovații în utilizarea dronelor
Helsing, specializată în integrarea inteligenței artificiale (AI) în sectorul apărării, a dezvoltat drona HX-2, destinată inițial utilizării în Ucraina. Aceasta folosește AI pentru a direcționa încărcăturile explozive către ținte și este mai puțin susceptibilă la interferențe electronice.
Compania a format un parteneriat cu start-upul spațial francez Loft Orbital, având ca scop monitorizarea granițelor și a mișcărilor de trupe prin intermediul sateliților de recunoaștere. De asemenea, în colaborare cu producătorul suedez Saab, se lucrează la implementarea unei aplicații AI pentru avioanele de luptă Gripen. Helsing plănuiește să lanseze curând un sistem autonom destinat utilizării maritime.
Un zid de drone ca soluție de apărare
Conceptul unui zid de drone, care combină dronele de recunoaștere cu cele de luptă, este propus ca o barieră inteligentă ce ar putea înlocui câmpurile minate. Acest sistem ar permite forțelor aliate să avanseze, luptând simultan împotriva unităților inamice.
Scherf a menționat că statele baltice discută despre crearea unui „zid de drone” în cadrul eforturilor NATO de consolidare a frontierelor. „Este oarecum paradoxal, dar sistemele autonome sunt concepute pentru democrații. Prețuim viața și toți dorim să avem o existență bună. Nu cred că democrațiile noastre pot sau doresc să poarte un război de uzură care să coste multe vieți”, a afirmat el.
Necesitatea unei noi forme de descurajare
Experiența Ucrainei, care a fost invadată de Rusia în 2022, a evidențiat necesitatea ca țările occidentale să dezvolte o altă formă de descurajare pe flancul estic. Scherf a subliniat că dronele nu sunt văzute ca o alternativă la tancuri și artilerie, ci ca un instrument suplimentar, eficient din punct de vedere al costurilor. „Dronele pot combate tancurile cu mai puțin de 1% din costurile necesare pentru acestea”, a concluzionat el.
