Franz Kafka și destinul său tragic
Franz Kafka, un scriitor de renume, a decedat la vârsta de 40 de ani din cauza tuberculozei laringiene, o formă rară și extrem de dureroasă a acestei boli infecțioase. Conform estimărilor actuale, aproximativ 30.000 de români se confruntă cu tuberculoză, iar tuberculoza laringiană este adesea diagnosticată tardiv din cauza simptomelor nespecifice.
Boala care i-a marcat viața
Kafka a fost diagnosticat cu tuberculoză pulmonară în 1917, iar boala a evoluat treptat spre laringele său, provocându-i dureri severe. Scriitorul a avut mari dificultăți în a se hrăni sau a se hidrata din cauza suferințelor intense, iar în ultimele zile ale vieții sale, comunica prin bilețele scrise.
„Dac-aș putea crede că o să mai beau vreodată măcar o gură zdravănă de apă!”, nota el cu disperare.
Pe patul de moarte, Kafka a solicitat medicului să-i încheie suferința, considerând chinurile bolii insuportabile. Acesta i-a oferit morfină pentru a-i ușura ultimele momente. Cu puțin timp înainte de a-și închide ochii, el a rostit ultimele sale cuvinte: „Nu plecați.” – „Nu plec.” – „Dar plec eu…”
Despre tuberculoza laringiană
Tuberculoza laringelui, boala care l-a răpus pe Kafka, este o formă gravă a tuberculozei, cauzată de bacteria Mycobacterium tuberculosis. Aceasta afectează corzile vocale, provocând dureri intense în gât, dificultăți de vorbire, pierderea vocii și, în stadii avansate, imposibilitatea de a mânca sau bea. Diagnosticul este adesea complicat, deoarece simptomele seamănă cu cele ale altor afecțiuni ale gâtului, cum ar fi laringita cronică sau cancerul laringian.
Incidența tuberculozei în România
România se numără printre țările europene cu cele mai multe cazuri de tuberculoză. Conform datelor oficiale, peste 30.000 de români sunt afectați, iar rata de incidență este superioară celei din multe state UE. Printre factorii care contribuie la răspândirea bolii se regăsesc condițiile precare de trai, accesul limitat la servicii medicale și diagnosticarea tardivă.
Transmiterea și factorii de risc
Tuberculoza se transmite prin aer, prin picăturile fine eliminate în timpul tusei, strănutului sau vorbitului. Persoanele cele mai expuse riscului sunt:
- Vârstnicii și copiii;
- Persoanele cu sistem imunitar slăbit (de exemplu, cele cu HIV/SIDA, diabet sau pacienți oncologici);
- Cei care trăiesc în condiții insalubre sau suprapopulate.
Simptomele tuberculozei laringiene
Boala poate fi asimptomatică la început, dar simptomele se agravează treptat. Cele mai frecvente manifestări includ:
- Dureri persistente în gât;
- Răgușeală sau pierderea vocii;
- Dificultăți la înghițire;
- Scădere drastică în greutate;
- Febră și transpirații nocturne;
- Tuse severă, uneori cu sânge.
Diagnosticare și tratament
Diagnosticarea tuberculozei laringiene se realizează prin examen ORL, analize de laborator și teste imagistice. Tratamentul constă într-un regim combinat de antibiotice, care trebuie urmat timp de minimum 6 luni. În cazurile severe, intervenția chirurgicală poate fi necesară.
Prevenție și recomandări
Pentru a diminua riscul de infectare, specialiștii recomandă:
- Vaccinarea BCG la copii;
- Depistarea precoce a bolii prin controale periodice;
- Respectarea regulilor de igienă, în special în locurile aglomerate;
- Evitarea contactului cu persoanele diagnosticate cu tuberculoză activă.
Tuberculoza, boala care l-a răpus pe Franz Kafka, rămâne o amenințare pentru mii de oameni. Diagnosticarea timpurie și accesul la tratament sunt cruciale pentru a reduce impactul acestei afecțiuni grave.
