Alegerea Parlamentului în Germania: Tensiuni și Provocări
Duminică, Germania va desfășura alegeri parlamentare esențiale, contextul european fiind marcat de o intensificare a tensiunilor. Cea mai puternică economie a continentului ar putea înclina spre o orientare mai conservatoare. Conform celor mai recente sondaje, partidul condus de Friedrich Merz se află pe primul loc, cu 29% din intențiile de vot, urmat de extremiștii de dreapta de la AfD, care o susțin pe Alice Weidel, cu 21%. Social-democrații conduși de Olaf Scholz sunt estimați să obțină 15% din voturi.
Specialiștii Digi24, Liliana Ruse și Cosmin Prelipceanu, oferă detalii din Berlin despre atmosfera premergătoare scrutinului. Milioane de germani sunt încă indeciși cu privire la opțiunile lor înainte de a vota pentru membrii parlamentului federal. Candidații și echipele de campanie caută să își convingă alegătorii nesiguri în ultimele zile de campanie.
Un sondaj realizat de institutul Forsa arată că 22% dintre alegătorii germani nu s-au decis asupra unui partid, în timp ce un alt sondaj de la YouGov indică o proporție de 20%. Totuși, blocul conservator format din Uniunea Creștin-Democrată (CDU) și Uniunea Creștin-Socială (CSU) este creditat cu cele mai mari șanse de victorie. Anumiți lideri internaționali au început să-l considere pe Friedrich Merz un „cancelar în așteptare”, datorită popularității sale crescânde.
Cel mai recent sondaj Forsa, realizat pentru televiziunile RTL și ntv, prezintă blocul conservator cu 29% din voturi, cu 8 puncte procentuale în fața AfD. Pe locul al treilea se află Partidul Social-Democrat (SPD) cu 15% din voturi. Olaf Scholz planifică un miting electoral final vineri seara în Dortmund, un oraș cu tradiție de vot pentru social-democrați, în speranța unui rezultat favorabil în ziua alegerilor.
Verzii beneficiază de aproximativ 13% din voturi, în timp ce Stânga și liberalii (FDP) sunt estimați la 8% și respectiv 5%. În aceste condiții, se anticipează că Merz va trebui să negocieze o coaliție, posibil cu SPD și Verzii sau cu social-democrații și liberalii, conform sondajelor. Procesul de formare a unei coaliții ar putea fi îndelungat, ceea ce ar putea lăsa pe Olaf Scholz în rolul de premier interimar, cu puteri limitate în deciziile strategice pentru economia germană.
Noua coaliție ar putea avea dificultăți în a funcționa eficient din cauza lipsei de coeziune. De asemenea, Olaf Scholz a fost primul cancelar care a condus o coaliție tripartită în ultimele decenii, iar astfel de alianțe ar putea deveni mai frecvente din cauza ascensiunii AfD.
Pe lângă acestea, Ministerul de Interne german a emis o avertizare vineri cu privire la o posibilă operațiune de dezinformare orchestrată de Rusia, menită să influențeze campania electorală. Aceasta implică răspândirea de videoclipuri false pe rețelele sociale în orașele Hamburg și Leipzig, având legături cu o campanie de influențare pro-rusă observată anterior în alegerile prezidențiale din Statele Unite.
Identificarea rețelei „Storm-1516” în Germania
Multe agenții de securitate din orașele Leipzig și Hamburg au descoperit o serie de pseudo-website-uri de presă și conturi de social media asociate rețelei denumite „Storm-1516”. Acest lucru a amplificat temerile legate de posibila intervenție rusă în procesele democratice din Germania.
Strategia rețelei de dezinformare
Rețeaua „Storm-1516” își desfășoară activitatea prin răspândirea de conținut fals pe platformele de social media și pe site-urile proprii. Ministerul de Interne german a subliniat că rețeaua utilizează relatări senzaționaliste pentru a atrage o audiență cât mai mare.
În prima etapă, rețeaua creează conturi false de social media și pseudo-website-uri, pe care inițial le umple cu conținut pro-rus. Ulterior, aceste conturi sunt activate pentru a disemina informațiile respective.
Reacțiile autorităților
Autoritățile din Leipzig au declarat că „municipalitatea examinează în prezent ce măsuri legale pot fi implementate în urma acestor videoclipuri”.
Impactul asupra campaniei electorale
Experți de la Fundația Robert Bosch au raportat că, în ultima săptămână a campaniei electorale din Germania, au fost identificate peste 700 de conturi false pe rețelele sociale. Acestea promovau o retorică pro-rusă și îl demonizau pe conservatorul Friedrich Merz, favorit pentru funcția de cancelar.
