Partidele Politice din Germania Înfruntă Provocări în Contextul Alegerilor
Înaintea alegerilor de duminică, cele mai importante partide politice din Germania au înregistrat o scădere a sprijinului, pe când partidul de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a câștigat popularitate, conform celui mai recent sondaj. Această tendință sugerează posibile dificultăți în formarea unei coaliții, un proces care ar putea dura câteva luni.
Alegătorii Germani și Viitorul Guvernului
Alegătorii din Germania sunt pe cale să decidă cine va conduce următorul guvern, cu creștin-democrații conservatori ai lui Friedrich Merz având cele mai mari șanse de a deveni cel mai influent partid de la putere. Deosebit de notabilă este ascensiunea AfD, care se bucură de un sprijin considerabil, inclusiv din partea administrației Trump.
Contextul Geopolitic și Provocările Europene
Aceste alegeri au loc într-un moment crucial, lăsând un gol de conducere în centrul Europei, în timp ce continentul se confruntă cu provocări din partea unui Donald Trump tensionat în SUA, care pare să dorească o distanțare de regiune și o restabilire a relațiilor cu Rusia. Această situație ridică întrebări cu privire la stabilitatea alianței occidentale.
Declarațiile lui Friedrich Merz
Friedrich Merz, liderul blocului conservator CDU/CSU, a avertizat că, deși viitorul Germaniei este în cadrul occidental, nu există certitudini că Statele Unite vor face parte din această structură. El a subliniat că, indiferent de poziția americanilor, Germania trebuie să își asume un rol de lider în centrul Europei, fără a se alătura lui Putin sau a cădea în extrema dreaptă populistă.
Rezultatele Sondajelor
Conform sondajului realizat de Forsa, CDU/CSU a scăzut cu un punct procentual, ajungând la 29%, în timp ce AfD a crescut cu un punct, atingând 21%. Social-democrații condus de Olaf Scholz au scăzut la 15%, iar Verzii și Democrații Liberi (FDP) s-au menținut la 13%, respectiv 5%. Partidul de extremă stânga Die Linke a înregistrat o creștere, ajungând la 8%.
Provocările Formării Coaliției
Întrucât toate partidele majore refuză colaborarea cu AfD, sondajele sugerează dificultăți în formarea unei majorități. Friedrich Merz va trebui probabil să construiască o coaliție tripartită, fie cu SPD și Verzii, fie cu SPD și FDP, ceea ce va complica negocierile. Astfel, discuțiile ar putea dura mai mult, lăsându-l pe Olaf Scholz într-o poziție interimară, fără capacitatea de a lua decizii importante pentru cea mai mare economie europeană.
Potențiale Complicații în Coalițiile Viitoare
Acest context sugerează că următoarea coaliție ar putea fi la fel de instabilă și dificil de gestionat ca și alianța tripartită condusă de Scholz, care s-a prăbușit în noiembrie anul trecut, după doar trei ani de guvernare. Coaliția lui Scholz a fost prima de acest fel la nivel național din ultimele decenii, dar se estimează că astfel de alianțe vor deveni tot mai frecvente având în vedere ascensiunea AfD și declinul partidelor tradiționale.
În ciuda acestor provocări, tonul campaniei a început să se atenueze, reflectând o încercare de a aborda aceste probleme într-un mod constructiv.
Discuții Politice Intensificate în Germania
În ultima săptămână, partidele politice din Germania își pregătesc terenul pentru discuții importante. În cadrul unei dezbateri televizate, când a fost întrebat dacă ar accepta o colaborare cu cancelarul Olaf Scholz, liderul CDU, Friedrich Merz, a răspuns afirmativ. Scholz, la rândul său, a declarat că ar fi dispus să zboare cu un avion pilotat de Merz, sugerând că acesta din urmă merită încredere în calitate de pilot. Totuși, această aparență de camaraderie maschează tensiunile apărute între cei doi lideri, mai ales în contextul politicii de imigrație.
Recent, Merz a anunțat intenția de a impune restricții legislative asupra migrației, cu sprijinul formațiunii de extremă dreapta, Alternativa pentru Germania (AfD), ceea ce a stârnit neîncrederea în rândul colegilor săi. În trecut, Merz promisese că nu se va baza pe voturile deputaților AfD pentru a-și promova agenda în parlament.
Teme Centrale ale Alegerilor Anticipate
Alegerile anticipate din Germania, declanșate de prăbușirea coaliției de centru-stânga condusă de Scholz la sfârșitul anului trecut, se concentrează pe două subiecte esențiale: controlul migrației și revitalizarea economiei. Aceste alegeri vin în urma unei serii de atacuri violente, care au crescut presiunea asupra partidelor politice să reformeze legislația privind imigrația și azilul.
Germania a fost deja zguduită de patru atacuri mortale în orașe precum Mannheim, Solingen, Magdeburg și Afschaffenburg. Recent, un alt atac cu mașină-capcană la München, soldat cu rănirea fatală a unei mame și a fiicei sale de doi ani, a fost atribuit unui cetățean afgan. Aceste evenimente tragice au condus la o creștere a popularității AfD, care, deși nu este dorită la guvernare, ar putea obține un număr semnificativ de locuri în Bundestag dacă va obține 20% din voturi.
Provocările Economiei Germane
Germania, cea mai mare economie din Uniunea Europeană, se confruntă cu provocări majore după doi ani de declin economic. Viitorul guvern va trebui să găsească soluții pentru a revitaliza industria națională, afectată de creșterea prețurilor la energie și de competiția acerbă din China.
Pe 29 octombrie, germanii cu vârsta de peste 18 ani, aproximativ 60 de milioane de alegători, sunt așteptați să participe la vot între orele locale 08:00 și 18:00. Există cinci candidați pentru funcția de cancelar, iar dacă cel mai mare partid reușește să formeze o coaliție cu alte formațiuni, președintele va numi liderul partidului respectiv ca cancelar. Ulterior, parlamentul va organiza un vot secret pentru confirmarea acestei numiri.
Candidații pentru Funcția de Cancelar
Friedrich Merz este principalul favorit pentru conducerea Germaniei, partidul său, CDU, având un avans de până la 10 puncte în sondaje. Merz a fost ales candidat la funcția de cancelar, în defavoarea liderului Uniunii Creștin-Sociale din Bavaria, Markus Söder. La 69 de ani și având o înălțime de 198 cm, Merz este perceput ca un conservator social pro-business, care a așteptat mulți ani să își facă auzită vocea în politica germană, fiind eclipsat anterior de Angela Merkel.
Abandonarea politicii și noi direcții pentru Merz
După o carieră tumultoasă, Merz a decis să se retragă din viața politică, dedicându-se activităților în consiliile de administrație ale băncilor de investiții și devenind pilot amator. De-a lungul timpului, a încercat de două ori să obțină conducerea CDU, întâi în 2018, când a fost învins de Merkel, și apoi în fața lui Armin Laschet, care a pierdut alegerile din 2021. După aceste încercări, Merz a preluat conducerea CDU și a început campania sub deviza „O Germanie de care putem fi mândri din nou”.
În cadrul campaniei sale, Merz a promis implementarea unor controale mai stricte la frontiere, precum și o accelerare a proceselor de azil pentru a limita imigrarea. De asemenea, s-a angajat să reducă impozitele și să taie 50 de miliarde de euro din cheltuielile sociale, cu scopul de a revitaliza economia Germaniei. Merz a subliniat și importanța sprijinului pentru Ucraina.
Cu toate acestea, a stârnit controverse înainte de alegeri când a propus înăsprirea normelor de imigrație, bazându-se pe voturile partidului de extremă dreapta AfD în Bundestag, ceea ce a dus la un eșec. Deși a exclus colaborarea cu AfD, fostul cancelar Angela Merkel a recunoscut că a greșit acceptând voturile acestui partid, ceea ce a generat proteste semnificative.
Olaf Scholz și provocările actuale
Olaf Scholz, cancelar al Germaniei de mai bine de trei ani, conduce o coaliție nepopulară care s-a destrămat din cauza unor conflicte interne legate de relaxarea regulilor fiscale ale țării. Guvernul său s-a confruntat cu dificultăți încă de la început, în mare parte din cauza impactului războiului din Ucraina asupra economiei germane. În acest context, Germania a devenit cel mai mare furnizor de ajutor pentru Ucraina din Europa.
Scholz a discutat despre un „Zeitenwende” referitor la creșterea politicii de apărare și a cheltuielilor militare, fiind acuzat însă că acționează prea lent. Acesta a promis sprijin european pentru Ucraina „atât timp cât este necesar” și a respins ideea unei păci impuse.
În plus, Scholz a susținut expulzarea mai rapidă a solicitanților de azil respinși și reintroducerea controalelor la frontieră, măsuri pe care le consideră eficiente, reducând cererile de azil cu o treime într-un an. Social-democrații lui Scholz (SPD) propun crearea unui „fond Germania” pentru stimularea investițiilor și majorarea salariului minim de la 12,82 euro la 15 euro pe oră.
De asemenea, mulți membri ai SPD consideră că Boris Pistorius ar fi fost un candidat mai potrivit pentru funcția de cancelar. Deși Scholz a declarat că nu mai poate avea încredere în Merz, social-democrații rămân deschiși la posibilitatea unei colaborări viitoare cu conservatorii.
Alice Weidel și sprijinul său internațional
Alice Weidel, în vârstă de 46 de ani, este primul candidat al AfD pentru funcția de cancelar de la înființarea partidului în 2013. Ea a beneficiat de sprijinul miliardarului Elon Musk și a avut oportunitatea de a se întâlni cu vicepreședintele american JD Vance în timpul vizitei acestuia, consolidând astfel legăturile internaționale ale partidului.
Popularitatea Alicei Weidel în rândul tinerilor alegători
Alice Weidel, liderul partidului AfD, a câștigat popularitate în rândul tinerilor alegători prin intermediul platformei TikTok. Deși șansele sale de a obține puterea sunt reduse, partidul său își propune să-și consolideze poziția în următorii patru ani. AfD, co-prezidat de Tino Chrupalla, a obținut recent o victorie în alegerile de stat din Turingia, estul Germaniei.
Controversele legate de politica lui Weidel
Elon Musk a intervenit în discuțiile despre Weidel, afirmând că nu poate fi considerată o extremistă de dreapta, având un partener de același sex din Sri Lanka. Totuși, Weidel a propus expulzarea în masă a imigranților, folosind termenul „remigrație”, pe care îl definește ca fiind expulzarea infractorilor și a imigranților „ilegali”. De asemenea, ea se opune sancțiunilor impuse Rusiei și își propune să repare gazoductele Nord Stream și să dărâme turbinele eoliene, pe care le denumește „morile de vânt ale rușinii”, în ciuda faptului că acestea contribuie cu un sfert la energia electrică a Germaniei.
Sprijinul popular și controversele din jurul partidului AfD
Susținătorii partidului Au încurajat-o pe Weidel cu sloganul „Alice für Deutschland” (Alice pentru Germania), o formulare care amintește de un slogan nazist interzis, „Alles für Deutschland” (Totul pentru Germania).
Rolul lui Robert Habeck în guvernul Germaniei
Verzii lui Robert Habeck au avut un rol esențial în guvernul condus de Olaf Scholz, cu Habeck ocupând funcția de vicecancelar și ministru al economiei. Politica sa emblematică, eliminarea treptată a sistemelor de încălzire pe bază de combustibili fosili, a fost necesar să fie revizuită, ceea ce a dus la o scădere a popularității guvernului în sondaje. Habeck se opune revenirii la energia nucleară și promovează accesul la surse de energie regenerabilă, care la finalul anului trecut reprezentau 63,4% din necesarul energetic al Germaniei.
Poziția lui Habeck față de Ucraina și relațiile cu CDU
La vârsta de 55 de ani, Habeck a adoptat o poziție fermă în sprijinul Ucrainei și l-a criticat pe Friedrich Merz pentru dependența de voturile AfD în parlament. Relațiile sale cu Merz sunt tensionate, în urma acuzațiilor că liderul CDU s-ar fi descalificat pentru funcția de cancelar, deși Verzii ar putea reveni în guvern.
Politica lui Sahra Wagenknecht și relațiile cu Rusia
Sahra Wagenknecht, lidera partidului BSW, împarte viziuni similare cu AfD-ul în ceea ce privește relațiile cu Rusia, având o bază de susținere solidă în estul Germaniei. Wagenknecht își caracterizează politica drept „conservatorism de stânga”, prezentându-se ca o alternativă la AfD, cu propuneri de restricționare a azilului și imigrației. De asemenea, ea se opune sprijinului militar al Germaniei pentru Ucraina și a fost acuzată că susține narațiunile Kremlinului cu privire la conflictul în desfășurare.
Provocările în obținerea sprijinului parlamentar
Totuși, Wagenknecht ar putea întâmpina dificultăți în atingerea pragului național de 5% necesar pentru a accede în parlament.
Detalii despre votul de duminică
Alegerile pentru Bundestag se desfășoară de obicei la fiecare patru ani, iar următoarele erau programate pentru 28 septembrie 2025, însă au fost anticipate din cauza căderii guvernului Scholz. Cetățenii cu vârsta de peste 18 ani au dreptul la două voturi: unul pentru alegerea directă a membrilor Bundestagului în cele 299 de circumscripții electorale și altul pentru a vota un partid politic în unul dintre cele 16 landuri în care locuiesc. Orice partid care obține 5% din voturi are șansa de a intra în parlament.
Schimbări în sistemul electoral german
În Germania, sistemul electoral a suferit modificări importante, ceea ce va influența structura viitorului Bundestag. În urma reformei, alegătorii vor avea dreptul la un al doilea vot, care le va permite să aleagă deputații pe listele de stat. Această ajustare vine ca parte a unei revizuiri a regulilor de vot, care anterior au dus la formarea unui parlament cu 733 de locuri.
Noua legislație prevede că următorul Bundestag va avea 630 de locuri, ceea ce reprezintă o reducere semnificativă de peste 100 de locuri. Cu toate acestea, o regulă veche va rămâne în vigoare: partidele care nu reușesc să obțină 5% din voturi pot totuși să intre în parlament dacă reușesc să câștige în trei din cele 299 de circumscripții.
Partidele cu șanse de a forma guvernul
În contextul viitoarelor alegeri, partidele conservatoare CDU și CSU sunt favorite pentru a obține cele mai multe locuri. Totuși, liderul CDU, Merz, a restrâns opțiunile de colaborare prin excluderea unei coaliții cu AfD. Această decizie sugerează că este foarte probabil ca viitorul guvern să se formeze fie cu SPD, fie cu Verzii.
Deși o colaborare cu SPD ar putea fi o opțiune, mulți membri ai acestui partid își exprimă rezerve în ceea ce privește o astfel de alianță, mai ales după recentele dispute legate de migrație. Totuși, o mare coaliție între CDU și SPD rămâne o posibilitate de luat în calcul.
