Campaniile electorale și utilizarea inteligenței artificiale
În perioada premergătoare alegerilor de duminică, în cadrul cărora Germania va alege un nou Bundestag, unele partide au recurs la inteligența artificială pentru a-și amplifica mesajele. Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) s-a evidențiat prin activitatea sa intensă pe rețelele sociale, ocupând locul al doilea în sondajele de opinie, conform unor rapoarte recente.
Dezinformarea în campanie
Campaniile electorale au fost marcate de metode de dezinformare, cum ar fi difuzarea de știri false sau crearea de videoclipuri deep-fake. Aceste materiale conțin adesea „martori” sau „denunțători” care fabrică informații despre politicieni proeminenți. De exemplu, în noiembrie 2024, a apărut un videoclip care îl acuza pe un membru al Parlamentului, cunoscut ca susținător al Ucrainei, că ar fi spion rus.
Dr. Marcus Faber, un politician din Partidul Liber Democrat și președinte al comisiei pentru apărare, a fost vizat de un videoclip care a utilizat inteligența artificială pentru a susține că un fost consilier i-ar fi făcut o afirmație compromițătoare. De asemenea, un alt videoclip ilustra o acuzație falsă de abuz asupra copiilor, formulată de o tânără de 18 ani împotriva unui ministru german, tot cu ajutorul tehnologiei AI.
Relația cu campaniile de dezinformare rusești
Un raport elaborat de Centrul pentru Monitorizare, Analiză și Strategie (CeMAS) și Alliance 4 Europe a asociat aceste incidente cu campania de dezinformare rusă, denumită Storm-1516. Cercetătorii au identificat, de asemenea, campania Doppelganger, coordonată de o agenție de PR rusă legată de Kremlin, care folosește tactici de diseminare a știrilor false ce imită publicații de renume.
O rețea de conturi pe rețelele sociale promovează aceste articole pe diverse platforme, adesea sub forma unor postări care par a proveni de la cetățeni îngrijorați. De exemplu, o astfel de postare poate exprima îngrijorarea că ajutorul acordat Ucrainei va afecta capacitatea Germaniei de a investi în infrastructură și în sistemele de securitate socială, conducând la un link către informații false care critică finanțarea războiului din Ucraina.
Impactul asupra opiniei publice
Julia Smirnova, cercetător principal la CeMAS, a declarat că diferitele campanii rusești au ca scop discreditarea partidelor tradiționale și stimularea AfD. Ea subliniază că nu este vorba doar de un videoclip sau un articol fals, ci de un efort sistematic de a produce și răspândi constant narațiuni false și propagandistice.
Între decembrie 2024 și ianuarie 2025, CeMAS a identificat 630 de postări în limba germană cu tipare caracteristice ale campaniei Doppelgänger, doar pe rețeaua X (fosta Twitter). Ferdinand Gehringer, consilier pe probleme de securitate cibernetică, a afirmat că intervenția Rusiei în mediul online nu este o surpriză, având în vedere obiectivele clare de manipulare a opiniei publice.
Manipularea dezinformării rusești în Germania
În contextul conflictului din Ucraina, Rusia a fost acuzată de tentativă de manipulare prin dezinformare, în special în ceea ce privește activitățile Partidului Alternativa pentru Germania (AfD). Conform cercetărilor realizate de CeMAS, a fost identificat un caz în care un politician AfD a răspândit o narațiune falsă, provenind dintr-o campanie rusească. Stephan Protschka, membru al Parlamentului, a postat pe rețelele sociale că Partidul Verde colaborează cu Ucraina pentru a recruta persoane care să comită infracțiuni, punându-le ulterior pe seama AfD. Această afirmație a fost catalogată ca parte a unei strategii de dezinformare orchestrate de Rusia.
Influența rusă în politica germană
Rusia nu este la prima sa încercare de a influența opiniile publice prin dezinformare. Aceasta a fost activă și în timpul alegerilor prezidențiale din Statele Unite, dar și în campaniile electorale pentru Parlamentul European. Potrivit Bundestag, Rusia a încercat să influențeze opinia publică și în cadrul alegerilor federale din 2021. Experții avertizează că, pe măsură ce se apropie următoarele alegeri federale din Germania, programate pentru 23 februarie 2025, campaniile de dezinformare continuă să fie o preocupare majoră.
Majoritatea dezinformărilor sunt îndreptate împotriva partidelor de centru, precum Partidul Verde, CDU și SPD, dar AfD este rareori menționată în aceste campanii, iar atunci când apare, discuțiile sunt de obicei favorabile.
Falsuri și campanii de dezinformare în campania electorală
La începutul lunii februarie, un videoclip distribuit pe platforma X (fostul Twitter) a devenit viral, susținând că Friedrich Merz, candidatul CDU la funcția de cancelar, ar fi suferit o cădere nervoasă și ar fi încercat să-și ia viața în 2017. Postările au acumulat milioane de vizualizări, dar dovezile prezentate, inclusiv declarația unui presupus psihiatru, au fost contestate. Camera Federală a Psihoterapeuților a confirmat că nu există niciun membru înregistrat sub numele menționat și că adresa indicată nu corespunde unui cabinet autorizat.
Redistribuirea videoclipului era adesea însoțită de mențiuni despre cererea lui Merz de livrare a rachetelor Taurus pentru Ucraina. Alte ținte ale dezinformării au fost Robert Habeck, candidatul Verzilor, și Claudia Roth, colega sa de partid. Un articol și un videoclip publicate pe un site numit Narrative sugerau că cei doi ar fi implicați într-un scandal de corupție, dar aceste acuzații au fost respinse ca fiind complet false de către reprezentanții Fundației Patrimoniului Cultural Prusac.
Tipare comune în dezinformare
Aceste presupuse dezvăluiri au un tipar comun, bazându-se pe declarații ale unor martori anonimi și pe documente falsificate. Campaniile de dezinformare continuă să reprezinte o amenințare semnificativă în peisajul politic german, cu scopul de a discredita partidele de centru și de a influența alegerile viitoare.
Campania de Dezinformare Storm-1516
Campania de dezinformare denumită Storm-1516, desfășurată de Rusia, prezintă trăsături distincte, conform afirmațiilor unui expert din cadrul proiectului de cercetare online Gnida. Această inițiativă se remarcă prin metodele specifice utilizate pentru a răspândi informații false, având ca scop manipularea opiniei publice.
Caracteristicile Campaniei
Storm-1516 se bazează pe strategii elaborate, care includ crearea de site-uri ce imită platformele de știri credibile. Aceste site-uri sunt concepute pentru a părea surse legitime de informație, însă conținutul lor este în mod sistematic distorsionat, având ca principal obiectiv dezinformarea cititorilor.
Impactul Asupra Opiniei Publice
Prin intermediul acestor tactici, campania reușește să influențeze percepțiile și comportamentele publicului, amplificând confuzia și neîncrederea în sursele de informație tradiționale. Această situație subliniază importanța unei evaluări critice a informațiilor consumate, pentru a contracara efectele dezinformării.
