Trump și Alianțele Europene în Contextul Războiului din Ucraina
Războiul a forțat oamenii să ia o decizie clară cu privire la tabăra din care fac parte. Din perspectiva mai multor țări europene, Donald Trump părea să se alinieze de partea lui Vladimir Putin. Europa și Ucraina au realizat, recent, cât de puțin îi pasă președintelui american de soarta lor, în timp ce Trump își întărește poziția alături de cel mai mare adversar al aliaților Statelor Unite în Europa, conform unor analize. După doar o săptămână de la implicarea sa directă în negocierile pentru încheierea conflictului din Ucraina, coșmarurile cu care se confruntau ucrainenii și aliații lor au început să devină realitate, afectând profund relațiile transatlantice fundamentale pentru securitatea europeană din 1945 până în prezent.
Politicienii europeni au început să conștientizeze amploarea schimbărilor din peisajul internațional: se confruntă cu un Washington care, în cel mai bun caz, adoptă o atitudine sceptică și, în cel mai grav caz, ostilă față de vechile structuri pe care le reprezintă. Marți seara, îndoielile cu privire la disponibilitatea lui Trump de a-și face inamici în Europa s-au risipit, când acesta a învinuit Ucraina pentru declanșarea războiului cu Rusia, o afirmație care i-a șocat chiar și pe cei mai fideli aliați ai Americii din regiune. Un diplomat european a comentat: „Avem acum o alianță între un președinte rus care vrea să distrugă Europa și un președinte american care vrea același lucru. Alianța transatlantică s-a terminat.”
Criticile lui Trump la adresa Ucrainei
Trump a descris președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, ca fiind un „dictator” și un „comediant modest”. Într-o declarație recentă, Trump a subliniat: „Acest război este mult mai important pentru Europa decât pentru noi.” El a insistat asupra distanței geografice, afirmând că „avem un ocean mare și frumos care ne separă.” Aceste comentarii au avut un impact devastator asupra europenilor, fiind așteptate având în vedere atitudinea ostilă pe care Trump a avut-o față de Europa de la întoarcerea sa la Washington.
Încă din primele luni de mandat, echipa lui Trump a anunțat noi tarife, a criticat Uniunea Europeană, a trădat Ucraina înainte de negocierile de pace cu Rusia și a sugerat că nu va mai apăra Europa, în timp ce l-a invitat din nou pe Putin la discuții.
Negocieri între SUA și Rusia
Recent, Serghei Lavrov a sosit în Arabia Saudită pentru discuții cu oficialii americani, conduși de Marco Rubio. În cadrul primelor runde de negocieri dintre delegațiile americane și ruse, s-au abordat subiectele considerate „iritante” care afectează relațiile dintre cele două părți.
Relațiile dintre Uniunea Europeană și Statele Unite
În contextul tensiunilor geopolitice actuale, diplomații europeni au discutat despre viitorul colaborării în sectorul energetic și despre alte oportunități de investiții, chiar în timp ce Uniunea Europeană se pregătește să impună o nouă serie de sancțiuni împotriva Rusiei, în urma agresiunii sale ilegale. Este o etapă crucială în care statele membre ale UE trebuie să acționeze rapid și decisiv.
Nevoia de acțiune imediată
Este o nouă realitate pentru Bruxelles: sprijinul Statelor Unite nu mai este garantat. Partidele proeuropene din Parlamentul European au emis o declarație comună, recunoscând gravitatea crizei cu care se confruntă Europa. Liderii Partidului Popular European, socialiștilor și democraților, liberali de la Renew Europe și Verzii au subliniat faptul că Europa nu se mai poate baza complet pe SUA pentru apărarea intereselor și valorilor comune.
Aceste partide au subliniat necesitatea ca statele europene să întărească apărarea, investind mai mult în înarmare și sprijin militar pentru Ucraina. „Securitatea Ucrainei este securitatea Europei”, au declarat aceștia. „Uniunea Europeană și statele membre trebuie să acționeze fără întârziere, în colaborare cu NATO și alți aliați externi, pentru a dezvolta o arhitectură de securitate și apărare mai eficientă și integrată pentru Europa.”
Opinile divergente
Cu toate acestea, nu toate partidele sunt pregătite să accepte această nouă dinamică, mai ales cele care se aliniază politic cu fostul președinte Donald Trump. Un purtător de cuvânt al grupului conservatorilor și reformiștilor europeni, care include și partidul Frații Italiei condus de premierul Giorgia Meloni, a explicat absența semnăturii lor pe declarația comună prin dezacordul cu formularea referitoare la Statele Unite. „Este momentul pentru calm, dialog echilibrat și soluții pragmatice”, a afirmat acesta.
În Marea Britanie, fostul prim-ministru Boris Johnson, care a menținut legături cu Trump, a declarat că Europa exagerează în privința situației. „Declarațiile lui Trump nu sunt menite să fie corecte din punct de vedere istoric, ci să determine europenii să acționeze”, a adăugat el.
Impactul asupra securității europene
Trump a sugerat că Europa ar trebui să preia mai multă responsabilitate pentru propria securitate, ceea ce ar putea întări alianța NATO. Un oficial polonez a afirmat că nu crede că Trump dorește cu adevărat să divizeze Europa sau să scoată SUA din NATO.
În plus, relațiile dintre SUA și UE au devenit mai tensionate, iar Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, nu a reușit să aibă o discuție telefonică cu Trump în prima lună de la revenirea acestuia la Casa Albă, ceea ce evidențiază deteriorarea legăturilor transatlantice.
Cererea lui Trump pentru organizarea de noi alegeri în Ucraina ar putea afecta negativ perspectivele pentru o democrație stabilă în această țară și ar putea, în ultimă instanță, să sprijine interesele Rusiei.
Strategia Occidentului față de Rusia
James Nixey, director al institutului de cercetare Chatham House din Londra, a declarat că există o abordare non-militară și non-agresivă pentru a trata cu Rusia, sugerând că oferirea concesiilor ar putea fi o opțiune viabilă. El a subliniat că este posibil ca americanii să fie dispuși să facă astfel de compromisuri.
Îngrijorările privind alianța transatlantică
Oficialii europeni se tem că alianța transatlantică ar putea suferi daune ireparabile. În acest context, se ridică întrebarea: cât de grav ar putea fi impactul acestei situații? Ambițiile lui Vladimir Putin depășesc cu mult granițele Ucrainei, el având intenția de a extinde controlul asupra unei vaste zone din Europa de Est, inclusiv asupra țărilor baltice.
Relația dintre Statele Unite și Europa
În ceea ce privește relațiile dintre Statele Unite și Europa, fostul președinte Trump a amenințat că ar putea recurge la forța militară pentru a obține controlul asupra Groenlandei, teritoriu care aparține Danemarcei. Această acțiune ar putea genera un conflict armat între două state fondatoare ale NATO.
În discursul său de învestire din 20 ianuarie, Trump a afirmat cu încredere: „Nimic nu va sta în calea noastră, pentru că suntem americani. Viitorul este al nostru și epoca noastră de aur abia a început.”
