Premierul ungar solicită legi mai stricte împotriva mass-media și ONG-urilor finanțate din SUA
Premierul Viktor Orban, liderul conservator al Ungariei, a cerut astăzi adoptarea unor reglementări mai dure care să interzică activitatea mass-media și organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri) ce au beneficiat de ajutoare financiare din partea administrației președintelui american Joe Biden. Informațiile au fost raportate de presa locală, citată de agențiile EFE și MTI.
Declarațiile lui Orban privind „corupția politică”
În cadrul unei întâlniri cu ușile închise organizate marți cu membri ai partidului său Fidesz și ai partidului Creștin Democrat, Orban a afirmat că noul președinte american, Donald Trump, și magnatul Elon Musk ar fi expus o rețea de „corupție politică” care a finanțat mass-media și ONG-uri ce promovează agenda globalistă a elitelor liberale, inclusiv în Ungaria. Potrivit publicației pro-guvernamentale Magyar Nemzet, Orban a instruit parlamentarii să elaboreze legi care să împiedice funcționarea acestor instituții în țară.
Avertismentele guvernului ungar
Premierul și alți membri ai guvernului au subliniat recent că agenții precum USAID, a cărei activitate a fost suspendată de Trump și Musk, au susținut diverse mass-media și ONG-uri din Ungaria în timpul administrației democratice a lui Biden, cu scopul de a submina guvernul conservator al lui Orban și de a instala un „guvern marionetă” favorizat de Bruxelles.
Impactul schimbării administrației americane
Orban a subliniat că, odată cu venirea lui Trump la putere, „susținătorii ideologiei liberale globaliste au pierdut sprijinul celei mai mari puteri a lumii occidentale”. El a adăugat că rețeaua lui George Soros a pierdut influența la Washington, iar noua administrație a început să dezvăluie și să elimine această rețea, ceea ce înseamnă că Soros se va baza de acum înainte doar pe Bruxelles și pe contribuabilii europeni.
Critica premierului la adresa fondurilor externe
Orban a acuzat elita liberală globalistă că a utilizat bugetul american și administrația lui Biden pentru a finanța o agendă ideologică globală, mascată sub forma unui ajutor. El a afirmat că aceste fonduri au fost folosite pentru a distruge comunități și familii, promovând, de asemenea, migrarea și ideologia de gen pe plan mondial.
Crearea Oficiului pentru Apărarea Suveranității Naționale
În 2023, Ungaria a înființat un Oficiu pentru Apărarea Suveranității Naționale, o instituție menită să investigheze posibilele ingerințe externe sau activități interne care ar putea amenința suveranitatea țării. Acest demers a fost comparat de opoziție și activiști cu tacticile rusești de hărțuire a disidenților. Deși nu are puterea de a impune sancțiuni, Oficiul elaborează rapoarte cu privire la aceste activități suspecte.
Comisia Europeană acuză Ungaria de încălcarea normelor europene
În februarie 2024, Comisia Europeană a decis să demareze o procedură de sancționare împotriva Ungariei, ca urmare a înființării unui oficiu controversat. Autoritățile europene au solicitat guvernului ungar să desființeze această instituție, considerând-o incompatibilă cu valorile Uniunii Europene.
Legea ONG-urilor din Ungaria
În 2017, Ungaria a adoptat o legislație care impunea organizațiilor non-guvernamentale (ONG) ce primesc fonduri din străinătate, în valoare de peste 23.000 de euro, să dezvăluie identitatea donatorilor și să se auto-eticheteze ca „organizație finanțată din străinătate”. Această măsură a fost criticată pe scară largă, fiind considerată o încercare de a restricționa activitatea ONG-urilor.
Abrogarea legii
În urma protestelor venite din partea instituțiilor europene și a unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, legea a fost abrogată patru ani mai târziu. Această decizie a fost văzută ca un pas important în restabilirea dialogului între Ungaria și Bruxelles.
