China nu este pregătită pentru război, conform unui raport RAND Corp
Un raport controversat al centrului de cercetare RAND Corp din Statele Unite sugerează că China nu este pregătită pentru un conflict militar. Conform acestui studiu, Beijingul a investit semnificativ în modernizarea armatei, dar principalul scop al acestor eforturi este consolidarea controlului asupra puterii interne, nu pregătirea pentru un război împotriva unui inamic extern, cum ar fi Statele Unite.
Întărirea militară a Chinei sub Xi Jinping
Sub conducerea lui Xi Jinping, armata chineză a evoluat rapid, devenind o forță de temut pe scena internațională. Această transformare a dus la depășirea militară a armatei americane în anumite domenii, conform estimărilor analiștilor. Simulările în domeniul apărării sugerează că Statele Unite ar avea dificultăți semnificative în cazul unui conflict cu armata chineză, în special în jurul insulei Taiwan.
Flota navală chineză și controlul politic
China deține acum cea mai mare flotă navală de război din lume. Cu toate acestea, RAND Corp subliniază că dorința Partidului Comunist Chinez de a controla atât forțele armate, cât și societatea chineză ar putea limita capacitatea armatei de a se angaja într-un conflict major. Timothy Heath, analist la RAND, afirmă că atenția militară a Chinei rămâne concentrată asupra consolidării conducerii partidului, mai degrabă decât pe pregătirea pentru război.
Impresionarea populației prin modernizarea militară
Heath consideră că noile nave de război și avioane de luptă invizibile sunt create pentru a impresiona cetățenii chinezi, facilitând astfel controlul social. Această strategie face ca probabilitatea unui război în regiune să fie redusă.
Perspectivele Pentagonului și riscurile militare
Având în vedere că riscul unui război convențional între SUA și China este scăzut, Pentagonul ar trebui să se concentreze pe o varietate mai largă de amenințări venite din partea Beijingului, nu doar pe cele legate de rachete și arme. John Culver, fost ofițer de informații american, a criticat raportul RAND, subliniind că scopul militar principal al lui Xi rămâne controlul asupra Taiwanului, chiar și prin forță, dacă va fi necesar.
Proiectarea armelor avansate
China continuă să dezvolte și să implementeze avioane invizibile și arme sofisticate, consolidându-și astfel capacitățile militare. De asemenea, Beijingul a reușit să desfășoare operațiuni mai departe de apele sale teritoriale, având inclusiv o bază militară în Djibouti, ceea ce îi extinde influența în regiune.
China și Provocările Militare în Regiunea Taiwan
În contextul dezvoltării unor rachete hipersonice din ce în ce mai avansate, China a transformat vaste zone de deșert în complexe subterane destinate lansării rachetelor. Aceste progrese tehnologice au stârnit îngrijorări cu privire la intențiile militare ale Beijingului, în special în ceea ce privește controlul asupra Taiwanului.
Experții evidențiază că scopul principal al liderului chinez, Xi Jinping, ar putea fi obținerea controlului asupra Taiwanului, iar utilizarea forței militare nu poate fi exclusă. Aceasta ridică întrebări serioase despre stabilitatea regională și despre posibilele reacții internaționale.
Cu toate acestea, Heath, un analist militar, contestă eficiența arsenalului modernizat al Chinei într-un conflict armat. Acesta citează războiul din Ucraina, subliniind că o armată superioară nu garantează întotdeauna victoria. Heath observă că liderii chinezi nu au promovat un discurs de glorificare a războiului și că armata chineză nu a publicat studii relevante despre o posibilă ocupație a Taiwanului.
Criticii avertizează că, în absența unui conflict deschis, China ar putea opta pentru o blocadă economică și militară a Taiwanului, încercând să „sugrume” insula fără a trage niciun foc de armă. De asemenea, Xi Jinping ar putea recurge la bombardamente aeriene pentru a demonstra puterea militară a Chinei, sau ar putea decide să lanseze o invazie în toată regula pentru a prelua controlul asupra Taiwanului.
