Garanții de securitate pentru Ucraina în contextul negocierilor de pace
Liderii europeni au fost solicitați să ofere garanții de securitate Ucrainei, inclusiv o forță militară, în cazul în care Donald Trump reușește să negocieze un acord de pace cu Vladimir Putin. Această situație a generat discuții intense în Europa, având în vedere posibilele implicații ale unei prezențe militare europene după o eventuală încetare a focului.
Desfășurarea trupelor în Ucraina
Matthew Savill, director de științe militare la Royal United Services Institute, subliniază că ar exista mai multe opțiuni pentru desfășurarea de forțe în Ucraina, post-înțelegerea armistițiului. O primă variantă ar putea fi o forță terestră majoră de descurajare, capabilă teoretic să lupte în cazul unei noi invazii ruse. Aceasta ar putea include între 100.000 și 150.000 de soldați, așa cum a solicitat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Totuși, absența participării Statelor Unite și constrângerile de personal fac acest scenariu mai puțin viabil.
O alternativă mai realizabilă ar putea fi o „forță de avertizare” formată din câteva zeci de mii de soldați europeni, desfășurați pe anumite tronsoane ale liniei frontului. Această abordare ar oferi un suport mai limitat, dar ar putea implica direct țările europene în cazul unui nou atac din partea Rusiei. De asemenea, un model mai restrâns ar putea include o „mare forță de instruire”, care să funcționeze ca un factor de descurajare prin simpla sa prezență în Ucraina. Acești soldați ar putea oferi ajutor în caz de criză, dar ar avea capacități limitate în fața forțelor ruse, care numără aproximativ 600.000 de soldați desfășurați pe un front activ de 1.000 de kilometri.
Ben Barry, expert militar la International Institute for Strategic Studies, indică faptul că o componentă aeriană și maritimă ar fi, de asemenea, crucială pentru orice sprijin viitor destinat Ucrainei.
Aspecte legate de misiunea de menținere a păcii
Se consideră că o forță europeană desfășurată în Ucraina nu ar putea fi categorizată ca o misiune de menținere a păcii, care este de obicei organizată sub egida ONU. Aceste misiuni implică o patrulare imparțială pe ambele părți ale unei linii de contact și au demonstrat, în trecut, eficiență scăzută, cum a fost cazul în Bosnia în 1995, când forțele sârbe au comis atrocități împotriva musulmanilor bosniaci în Srebrenica, o zonă protejată de ONU.
Indiferent de dimensiunea forței desfășurate, aceasta ar fi probabil sub comanda europeană. Recent, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a subliniat că aceste trupe nu ar beneficia de garanțiile de securitate NATO, ceea ce ar însemna că țările implicate ar trebui să se apere singure în cazul unui nou conflict cu Rusia.
Perspectivele țărilor europene
Franța și alte țări europene analizează atent aceste propuneri și modul în care ar putea răspunde la eventualele evoluții în situația din Ucraina.
Discuții despre desfășurarea trupelor europene în Ucraina
Recent, liderii europeni s-au reunit la Paris, la inițiativa președintelui Emmanuel Macron, pentru a discuta despre desfășurarea unui contingent militar în Ucraina. Premierul britanic, Keir Starmer, a declarat că Marea Britanie ar fi deschisă să trimită soldați pe teren, dacă situația o va impune. De asemenea, Suedia a exprimat disponibilitatea de a participa la acest efort.
Pe de altă parte, cancelarul german Olaf Scholz, care se află în campanie electorală, a considerat că aceste discuții sunt premature, având în vedere incertitudinile din negocierile dintre Statele Unite și Rusia. În acest context, Polonia a exclus posibilitatea trimiterii de trupe, ceea ce reprezintă o provocare pentru eforturile multinaționale în formare.
Perspectivele Rusiei asupra situației
Rusia a demarat invazia Ucrainei în februarie 2022, cu scopul de a preveni integrarea acesteia în structuri occidentale, inclusiv NATO. Obiectivele Moscovei rămân aceleași, inclusiv dorința de a demilitariza Ucraina, și se așteaptă ca Rusia să se opună prezenței trupelor europene pe teritoriul ucrainean.
Kremlinul își dorește excluderea țărilor europene din negocierile cu Statele Unite. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că nu înțelege rolul pe care aceste țări l-ar putea avea la masa negocierilor. De asemenea, dacă o forță europeană ar fi desfășurată în Ucraina, aceasta ar putea deveni ținta unor atacuri provocatoare, menite să testeze determinarea lor de a rămâne în zonă.
Riscuri de conflict între Europa și Rusia
În timp ce oficialii americani au exclus trimiterea de trupe la sol, nu au respins complet idea de a oferi sprijin aerian. O zonă de interdicție aeriană deasupra Ucrainei ar putea fi un ajutor semnificativ, dar Casa Albă pare să manifeste un interes scăzut față de această opțiune.
Este mai probabil ca țările europene să ofere Ucrainei garanții de securitate, iar aceasta ridică întrebarea cât de departe este dispusă Europa să meargă. Deși Marea Britanie și Franța dispun de arme nucleare, având în vedere arsenalul nuclear superior al Rusiei, este puțin probabil ca acestea să le utilizeze în apărarea Ucrainei.
Rusia a suferit pierderi semnificative în conflictul din Ucraina și se confruntă cu dificultăți în a câștiga teritoriu, iar Kremlinul ar putea fi reticent în a se angaja într-un alt conflict deschis. Totuși, având în vedere neimplicarea activă a Statelor Unite, Moscova ar putea considera forțele occidentale din Ucraina o țintă mai accesibilă decât cele protejate de umbrela NATO în restul Europei.
