Descoperirea unei găuri negre supermasive
Recent, cercetătorii au surprins un fenomen rar în care o gaură neagră supermasivă modifică țesătura spațiu-timp. Această observație confirmă o predicție formulată acum un secol în cadrul teoriei relativității generale.
Evenimentul AT2020afhd
Descoperirea a fost publicată în revista Science Advances și se referă la o stea distrusă de o gaură neagră supermasivă, cunoscută sub denumirea de AT2020afhd, care se încadrează în categoria „tidal disruption event” (TDE).
Precesia Lense–Thirring
Cercetătorii au observat oscilații în orbita stelei, cauzate de fenomenul numit precesie Lense–Thirring. Acesta se manifestă atunci când o gaură neagră aflată în rotație atrage spațiul-timp din jurul său. Acest efect a fost descris pentru prima dată în 1918 de fizicienii Josef Lense și Hans Thirring, dar a fost extrem de dificil de observat direct până acum.
Datele obținute de NASA și VLA
Pentru această cercetare, au fost utilizate informații în raze X de la observatorul spațial Neil Gehrels Swift al NASA, împreună cu semnale radio colectate de rețeaua Karl G. Jansky Very Large Array.
Fluctuațiile sincronizate
Cercetătorii au descoperit fluctuații sincronizate în emisiile X și radio, repetate la intervale de 20 de zile terestre. Aceste variații demonstrează că procesul prin care un corp ceresc atrage materie din spațiu și jetul asociat se mișcă oscilatoriu în același ritm.
Mișcarea coordonată a confirmat că variațiile observate sunt cauzate de efectul de „frame-dragging”, denumit și „tragerea” spațiu-timpului, nu de modificări ale energiei emise.
În timpul acestor evenimente, materialul provenit din stea formează un disc de creștere în jurul găurii negre, iar o parte din materie este expulzată sub formă de jeturi extrem de puternice, care ating viteze apropiate de cea a luminii.
Influența relativistă
Structurile aflate foarte aproape de gaura neagră sunt puternic influențate de efecte relativiste, conform teoriei lui Einstein. Aceste efecte pot fi observate doar în condiții extreme, precum deformarea spațiu-timpului.
Concluzie
Această observație oferă o nouă metodă de a măsura rotația găurilor negre și de a înțelege modul în care aceste obiecte cosmice acumulează materie și generează jeturi, având implicații semnificative pentru studiul astrofizicii.
