Cererea lui Trump privind cheltuielile de apărare în NATO
Președintele SUA, Donald Trump, solicită țărilor membre NATO să își crească cheltuielile de apărare de la 2% la 5% din PIB. Totuși, majoritatea țărilor europene se confruntă cu dificultăți financiare și nu pot accepta această cerință. În cazul în care această solicitare nu este îndeplinită, Trump a avertizat că va reduce sprijinul acordat pentru securitatea Europeană.
Provocări financiare pentru statele europene
Deși există un consens general asupra necesității de a crește cheltuielile de apărare, cererea lui Trump de a aloca 5% din PIB pentru acest sector este considerată excesivă de majoritatea țărilor din Europa. În prezent, 24 din cele 32 de state NATO respectă obiectivul de 2%, iar acum alianța se află într-o situație delicată în fața noilor cerințe ambițioase formulate de liderul american.
Discuții în cadrul reuniunilor NATO
Reuniunea miniștrilor apărării din NATO, programată pentru joi, precum și Conferința de Securitate de la Munchen, care va avea loc în acest weekend, se vor concentra pe această solicitare a președintelui Trump. Majoritatea statelor europene și Canada nu sunt în măsură să își crească semnificativ bugetele de apărare pe termen scurt, în ciuda presiunilor venite din partea SUA.
Opinile experților despre creșterea cheltuielilor
Ambasadorul demisionar al Regatului Unit în SUA, Karen Pierce, a declarat că nu se așteaptă ca multe națiuni să se angajeze la un procent de 5% de la bun început, având în vedere că progresul în acest domeniu depinde de evoluția economiilor naționale. După Războiul Rece, reducerile bugetare au complicat capacitatea europenilor de a găsi fonduri pentru modernizarea forțelor armate, iar situația devine din ce în ce mai urgentă în contextul agresivității crescute a Rusiei.
Avertismentele din partea administrației americane
Săptămâna aceasta, noul secretar american al apărării, Pete Hegseth, a transmis un mesaj ferm în Europa, subliniind că realitățile strategice actuale limitează capacitatea Statelor Unite de a se concentra exclusiv pe securitatea Europei. Hegseth a subliniat că europenii trebuie să își asume responsabilitatea pentru securitatea convențională, având în vedere că SUA își prioritizează descurajarea războiului cu China în regiunea Pacificului.
Divizarea în cadrul NATO
Cererea lui Trump a generat o divizare în rândul națiunilor europene membre ale NATO, conform lui Camille Grand, fost secretar general adjunct al organizației. El a explicat că există un „grup relativ mic”, format din țările baltice și Polonia, care cheltuie deja aproape 5% din PIB pentru apărare, având ca scop descurajarea Rusiei și menținerea sprijinului lui Trump. Giedrimas Jeglinskas, alt fost secretar general adjunct al NATO, a considerat că cifra de 5% nu este complet inacceptabilă, mai ales în contextul securității la granița estică a alianței.
Al doilea grup include țările nordice și Regatul Unit, care depășesc deja 2% din PIB în cheltuielile pentru apărare și care sunt dispuse să continue să investească în acest sector pentru a răspunde provocărilor actuale.
Discuții despre Creșterea Cheltuielilor pentru Apărare în NATO
În contextul actual al geopoliticii, se discută despre obiectivele de cheltuieli pentru apărare, care se situează între 2,5% și 3,5% din PIB. Totuși, liderii nu vor accepta fără ezitare cerința de 5% propusă de unele voci influente, cum ar fi fostul președinte american Donald Trump. Grand a menționat că grupurile reticente se opun unei creșteri dramatice a cheltuielilor, având în vedere presiunea bugetară și amenințările externe.
Angajamentele Statelor Membre
Belgia, care alocă în prezent 1,3% din PIB pentru apărare, și-a propus să ajungă la 2,5% până în 2034. Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a anunțat planuri pentru a atinge obiectivul NATO până în 2027, cu un an mai devreme decât termenul stabilit. Cu toate acestea, divergențele în ceea ce privește cheltuielile ar putea duce la tensiuni între statele care contribuie mai mult și cele care investesc mai puțin, fiind percepute ca beneficiari.
Impactul Cheltuielilor Crescute
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a estimat că noul obiectiv de cheltuieli, stabilit la summitul din iunie de la Haga, va depăși probabil 3%. Însă, îndeplinirea cerinței de 5% ar ridica provocări enorme pentru industria de apărare, care nu ar putea să facă față cererii crescute pentru tancuri, avioane și muniție. Ministrul italian al apărării, Guido Crosetto, a subliniat că la o cheltuială de 5%, capacitatea industriei europene nu ar putea susține un astfel de volum de investiții.
Provocările Industriale și de Buget
Îngrijorările nu sunt limitate la Europa. Ministrul canadian al inovării, François-Philippe Champagne, a evidențiat faptul că este mai preocupat de capacitatea industrială de a susține aceste investiții decât de atingerea procentului de 2%. El a cerut Statelor Unite să considere limitările actuale ale aliaților în evaluarea creșterii cheltuielilor de apărare.
Situația din Statele Unite
Deși Trump nu a abordat acest subiect, Statele Unite se confruntă cu probleme similare. Cheltuiala actuală de aproximativ 3,4% din PIB pentru apărare, echivalentă cu 850 de miliarde de dolari, se află sub presiune din cauza cerințelor Pentagonului și ale aliaților săi. Creșterea cheltuielilor la 5% ar necesita bugete anuale de aproximativ 1,5 trilioane de dolari, conform unei analize a Centrului pentru evaluări strategice și bugetare.
Limitele Bugetare ale Țărilor NATO
Multe state membre ale NATO se confruntă cu constrângeri bugetare. Estonia și Lituania au declarat că nu pot atinge 5% din PIB fără sprijin financiar din partea Uniunii Europene. Polonia, Italia și alte țări sunt în căutarea unor modificări ale normelor UE pentru a putea crește bugetele de apărare fără a încălca limitele de deficit și datorie. Chiar și un obiectiv de 3% ar necesita resurse financiare suplimentare considerabile.
Pentru Franța, care alocă în prezent 50,5 miliarde EUR pentru apărare, adăugarea unui punct procentual ar însemna 30 de miliarde EUR în plus anual pentru forțele armate, în condițiile în care guvernul se confruntă deja cu provocări bugetare semnificative.
Impactul Cheltuielilor Sociale asupra Apărării Europene
În contextul provocărilor economice, se estimează un deficit de până la 6,6% din PIB în 2025, ceea ce depășește semnificativ standardele Uniunii Europene. Premierul neerlandez, Mark Rutte, susține că statele sociale din Europa ar trebui să redirecționeze o mică parte din fondurile destinate pensiilor, sănătății și securității sociale către sectorul apărării.
Avantajele Reducerii Cheltuielilor Sociale
Rutte argumentează că costurile unui război ar putea fi mult mai mari și ar afecta dramatic stilul de viață al europenilor, comparativ cu o ajustare moderată a cheltuielilor sociale în prezent. Până acum, însă, doar câteva state au adoptat această abordare propusă de el.
Creșterea Cheltuielilor de Apărare
Potrivit unei analize realizate de agenția de credit Moody’s, creșterea cheltuielilor de apărare la 4% din PIB ar necesita o realocare de până la 6% din cheltuielile publice în cele mai mari șase economii europene. Agenția observă că, având în vedere nivelurile deja ridicate ale impozitelor în Europa, vor fi necesare ajustări bugetare sustenabile. Totuși, susținerea acestor ajustări de către electorat este puțin probabilă.
Opinie din Italia
Ministrul de externe al Italiei, Antonio Tajani, a declarat: „Sunt în favoarea cheltuielilor de 2%, dar nu trebuie să mă forțați să reduc asistența medicală. Mai întâi ajungem la 2, apoi discutăm despre 3%.”
Critici la Măsurile de Austeritate
Dovilė Šakalienė, ministrul lituanian al apărării, a subliniat că măsurile de austeritate care afectează educația, sănătatea și serviciile sociale pentru a finanța apărarea nu reprezintă o soluție durabilă. În contextul obiectivelor stabilite de administrația Trump, care sunt greu de atins pentru majoritatea aliaților, armatele europene transmit mesaje către Pentagon, solicitând o concentrare pe creșterea cheltuielilor de apărare, mai degrabă decât pe atingerea unui prag specific.
Direcția Corectă în Apărare
Un oficial militar european a afirmat: „Fie că numărul este 2, 2,5, 3 sau 3,5, ideea esențială nu este cifra în sine, ci faptul că direcția în care ne îndreptăm este corectă. Nimeni nu contestă această direcție.”
