Discuții Pe Agenda Summitului NATO de la Haga
La următorul summit NATO, care va avea loc în această vară la Haga, se va aborda subiectul creșterii cheltuielilor pentru apărare la 3-3,5% din PIB. Această informație a fost confirmată de Ionela Ciolan, expertă în politica de securitate a Uniunii Europene la Centrul Wilfried Martens pentru Studii Europene.
Implicarea Statelor Membre NATO
Cercetătoarea a subliniat că discuția privind o eventuală majorare a cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB va fi inițiată chiar de la prima reuniune a miniștrilor apărării din statele NATO, unde va participa și noul secretar american al apărării, Pete Hegseth. „Dorința președintelui Donald Trump ca europenii să investească 5% în apărare are două implicații. Pe de o parte, este o strategie de negociere pentru a convinge statele europene să aloce mai multe resurse. În prezent, doar 23 din cele 32 de state membre NATO investesc 2% din PIB pentru apărare, procent considerat insuficient pentru nevoile de securitate din Europa”, a declarat Ionela Ciolan.
Statele Membre și Angajamentele de Apărare
Există deja state membre, precum Polonia și Lituania, care au exprimat intenția de a investi 5% din PIB în apărare. „Vor exista state care vor încerca să crească acest procentaj, însă altele, din motive financiare, nu își vor permite această alegere. Cred că la summitul NATO din vară se va discuta despre o investiție de 3 sau 3,5% din PIB în apărare”, a afirmat expertul.
Schimbarea Paradigmei în Relațiile Internaționale
Demersul președintelui Trump are rolul de a evidenția europenilor că modelul actual nu mai este viabil. „În Europa, lucrurile evoluează, dar într-un ritm foarte lent. Statele Unite nu vor mai oferi aceeași umbrelă de securitate, ceea ce sugerează o nouă paradigmă în relațiile internaționale. Americanii se așteaptă ca europenii să devină mai responsabili pentru propria lor securitate”, a explicat Ciolan.
Creșterea Capabilităților Militare Europene
Ionela Ciolan subliniază că, prin majorarea cheltuielilor de apărare, vor crește și capabilitățile militare ale statelor europene, reducându-se astfel dependența de Statele Unite în diverse procese militare. „Dacă am avea două conflicte simultane, unul în Europa și altul în zona Indo-Pacific, ar fi foarte dificil să gestionăm resursele militare, în special dacă depindem complet de anumite echipamente americane”, a adăugat ea.
Direcții Strategice pentru Industria de Armament
În prezent, statele europene achiziționează aproximativ 63% din sistemele militare din SUA și între 70-75% din alte țări non-europene. În acest context, Comisia Europeană a adoptat o strategie pentru industria de armament, care își propune ca, până în 2030, statele Uniunii Europene să își dezvolte capacitățile proprii de apărare.
Strategia Europeană privind Armamentul Până în 2035
Uniunea Europeană își propune să asigure că 50% din armamentul și produsele militare achiziționate de statele membre să fie fabricate în Europa până în anul 2035. Această proporție va crește la 60% în următorii ani, iar 40% din aceste achiziții ar trebui să fie realizate în mod comun de către statele membre. Aceasta înseamnă că națiunile europene vor colabora pentru a achiziționa sisteme militare complexe, care sunt adesea dificile de cumpărat de către un singur stat, precum corvete sau sisteme de apărare Patriot.
Recent, la întâlnirea informală a liderilor europeni, organizată de Consiliul European, s-a discutat despre această strategie. Ionela Ciolan a subliniat că există o tendință, în special din partea Franței, de a încuraja statele europene să se concentreze pe achiziția masivă de produse fabricate în Europa. Aceasta nu doar că sprijină dezvoltarea pieței de armament european, dar contribuie și la consolidarea complexului militaro-industrial european.
Pe de altă parte, există state care consideră că menținerea relațiilor comerciale cu producătorii americani de armament aduce beneficii. Aceste țări văd în continuarea achizițiilor din SUA un mijloc de a negocia sprijinul american, mai ales în contextul menținerii angajamentului administrației Trump față de Europa și a asistenței pentru Ucraina.
În concluzie, cercetătoarea a menționat că în perioada următoare se vor dezvolta simultan ambele perspective la nivel european, reflectând complexitatea și diversitatea pozițiilor statelor membre cu privire la achizițiile de armament.
