Propunerea Ucrainei de a deveni cel de-al 52-lea stat al SUA
O deputată din Ucraina a sugerat ca țara sa să devină cel de-al 52-lea stat al Statelor Unite, în urma unor comentarii făcute de Donald Trump, care a menționat posibilitatea ca Ucraina să devină „într-o zi rusă”. Această afirmație a stârnit reacții din partea Kremlinului, care a declarat marți că o „parte semnificativă” a Ucrainei, care se opune de aproape trei ani invaziei ruse, își dorește să fie parte din Rusia. Această situație a fost relatată de agenția de presă AFP.
După declarațiile lui Trump, deputata ucraineană Mariana Bezuglaia, membră a partidului președintelui Volodimir Zelenski, a venit cu o propunere îndrăzneață. Ea a sugerat pe platforma sa de Telegram că Ucraina ar trebui să devină al „52-lea stat al SUA” chiar în apropierea Rusiei, afirmând: „Poate că ar trebui să devenim al 52-lea stat al SUA. Chiar sub coasta Rusiei! Deal!” Această idee a atras atenția mass-mediei din Kiev și Moscova.
Deocamdată, propunerea deputatei nu a primit un răspuns din partea autorităților de la Washington. În cadrul unei apariții media, președintele Trump a declarat că Ucraina ar putea „să fie” sau „să nu fie” rusă în viitor, subliniind necesitatea de a „securiza” fondurile trimise Kievului, având în vedere incertitudinea privind rezultatul conflictului.
Reacția Kremlinului și contextul invaziei
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a comentat aceste declarații, afirmând că ele reflectă o „realitate”. El a susținut că o parte din Ucraina vrea să devină parte a Rusiei, referindu-se la anexarea a patru regiuni ucrainene de către Moscova în septembrie 2022. Deși Rusia a preluat controlul asupra acestor regiuni, ele nu sunt complet sub controlul său.
Regiunile Lugansk și Donețk din est, precum și Herson și Zaporojie din sud au fost anexate în urma unor referendumuri contestate de Kiev și de Occident, care le-au considerat simulacre. În 2014, Rusia a anexat și peninsula Crimeea. Peskov a afirmat că „oamenii au stat la coadă și au votat în cadrul referendumului pentru aderarea la Rusia”, susținând că acest lucru corespunde afirmațiilor președintelui Trump.
Declarațiile lui Trump despre negocieri de pace
Într-un interviu recent, Trump a reiterat că își dorește să pună capăt rapid conflictului, dar nu a oferit detalii despre modul în care intenționează să facă acest lucru. El a menționat că este posibil să se ajungă la un acord de pace, dar a subliniat că nu este garantat. „Ar putea să devină ruși într-o zi, așa cum ar putea să nu fie ruși într-o zi”, a spus el.
Trump și-a exprimat, de asemenea, dorința de a obține acces la resursele minerale strategice ale Ucrainei, ca parte a compensației pentru ajutorul financiar și militar acordat.
Trump solicită recuperarea fondurilor oferite Ucrainei
Donald Trump a exprimat dorința de a recupera fondurile oferite Kievului încă din 2022, în timpul mandatului său, când Joe Biden se afla la Casa Albă. „Vreau să recuperez acești bani”, a declarat Trump, subliniind că a cerut Ucrainei echivalentul a 500 de miliarde de dolari în minereuri și metale esențiale pentru industria electronică. „Cel puțin așa nu ne vom simți ca niște idioți!”, a adăugat el.
Investiții americane în sectorul ucrainean
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat săptămâna trecută că țara sa este pregătită să primească investiții din partea Statelor Unite în acest sector. De asemenea, se preconizează că legăturile dintre Washington și Kiev se vor intensifica în perioada următoare.
Întâlniri importante la Conferința de Securitate de la München
Zelenski urmează să se întâlnească vineri cu vicepreședintele SUA, J.D. Vance, în cadrul Conferinței de Securitate de la München. La acest eveniment sunt așteptați și trimisul special al SUA pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg, precum și secretarul de stat Marco Rubio. Kellogg va efectua o vizită la Kiev pe 20 februarie.
Îngrijorările Ucrainei cu privire la soluționarea conflictului
Kievul își exprimă temerile că orice soluție a conflictului care nu include angajamente militare clare, cum ar fi aderarea la NATO sau desfășurarea de trupe de menținere a păcii, ar putea permite Kremlinului să se pregătească pentru un nou atac. Președintele Vladimir Putin susține că discuțiile pot avea loc doar în condițiile în care Ucraina depune armele, cedează teritoriile contestate și renunță la planurile de aderare la NATO. Kievul respinge aceste cerințe, considerându-le o capitulare de facto.