Theodor Stolojan: România se împrumută la cele mai mari dobânzi din UE
Theodor Stolojan, fost prim-ministru al României și economist la Banca Mondială, a declarat într-o emisiune recentă că țara noastră se confruntă cu cea mai ridicată rată a dobânzilor din Uniunea Europeană, din cauza unui deficit bugetar semnificativ. El a subliniat că România trebuie să ia măsuri pentru a reduce acest deficit, pentru a evita situația în care costurile datoriei publice depășesc cheltuielile pentru sănătate și educație.
Stolojan a evidențiat faptul că, în anul precedent, România a plătit aproximativ 7 miliarde de euro exclusiv pentru dobânzile datoriei publice, iar estimările pentru anul în curs indică o sumă care va depăși 8 miliarde de euro. Acesta a explicat că deficitul bugetar a atins un nivel record de 152 de miliarde de lei, reprezentând 8,65% din PIB, o situație comparabilă cu cea din anul 2020, în timpul pandemiei.
Credibilitatea guvernului în fața piețelor financiare
Potrivit lui Stolojan, guvernul actual nu beneficiază de încrederea necesară din partea mediului de afaceri din cauza deficitului bugetar ridicat. „Guvernul a fost constrâns să implementeze măsuri de urgență. Piețele financiare ne-au transmis deja semnale de alarmă. Aceasta nu înseamnă că nu ne mai putem împrumuta, dar costurile împrumuturilor devin tot mai mari. În prezent, România se împrumută la cele mai mari dobânzi din UE,” a afirmat el.
Stolojan a subliniat diferențele alarmante între creșterea PIB-ului și creșterea deficitului bugetar, menționând că în perioada 2019-2024, PIB-ul s-a majorat de 1,7 ori, în timp ce deficitul bugetar a crescut de 3,1 ori.
Perspectivele României în contextul Uniunii Europene
Ex-premierul a menționat că România are șansa de a beneficia de sprijinul Uniunii Europene, care a adoptat o abordare mai flexibilă în ceea ce privește reducerea deficitului, solicitând o implementare graduală pe parcursul a 4-7 ani. Astfel, România poate continua să acceseze fonduri europene și să mențină investiții în infrastructură, cum ar fi autostrăzi și rețele de apă și canalizare.
În concluzie, Stolojan a subliniat că România nu își mai poate permite deficite de peste 6-7%, deoarece acest lucru ar putea conduce la cheltuieli mai mari pentru datoria publică decât pentru educație sau sănătate.
