Finalul unei eredități: Țările Baltice se deconectează de rețeaua electrică rusească
Locuitorii țărilor baltice, Estonia, Letonia și Lituania, așteaptă cu nerăbdare momentul în care se vor elibera de una dintre ultimele urme ale celor 50 de ani de ocupație sovietică: rețeaua electrică controlată de Rusia. Sâmbătă dimineață, cele trei națiuni vor efectua deconectarea de la rețeaua comună IPS/UPS, iar, sub rezerva unor teste finale, vor sincroniza rețelele lor cu cele ale Uniunii Europene duminică.
Această acțiune are loc pe fondul suspiciunilor legate de sabotarea cablurilor submarine, ceea ce a intensificat eforturile de întărire a securității regionale. Planurile de deconectare de la rețeaua rusească, care au fost discutate timp de decenii, au câștigat avânt după anexarea Crimeei de către Moscova în 2014. De la începutul anului 2018, cele trei state au investit aproape 1,6 miliarde de euro, în mare parte din fonduri europene, pentru modernizarea rețelelor și pregătirea acestui moment crucial.
Izolarea enclavei Kaliningrad
Decuplarea de la rețeaua Rusiei va avea un impact semnificativ asupra enclavei ruse Kaliningrad, care se află între Lituania, Polonia și Marea Baltică, lăsând-o izolată de rețeaua principală a Rusiei și obligând-o să își gestioneze singură sistemul energetic.
Pregătiri pentru eventualele probleme
Ultima etapă a pregătirilor din țările baltice a fost instruirea populației pentru a face față unui scenariu considerat improbabil de majoritatea experților: întreruperea alimentării cu energie electrică. Consiliul de Salvare din Estonia a subliniat pe Facebook că, deși se așteaptă ca totul să decurgă fără probleme, există riscuri neașteptate care pot apărea din partea acțiunilor ostile ale Rusiei, condiții meteorologice nefavorabile sau defecțiuni tehnice.
O postare intitulată „Cum să vă pregătiți pentru o pană de curent?” încurajează cetățenii să se asigure că au provizii esențiale. Consilierul Ministerului de Interne al Estoniei, Vootele Päi, a menționat că riscurile sunt în prezent destul de reduse, dar se iau măsuri de precauție pentru a face față oricăror eventualități.
Investiții în infrastructură și independență energetică
Țările baltice au început pregătirile pentru această deconectare începând cu anul 2004, când au aderat la Uniunea Europeană și NATO. Au reabilitat infrastructura existentă și au construit noi linii electrice, inclusiv cabluri submarine către Finlanda și Suedia, precum și o legătură terestră vitală, linia LitPol, care leagă Lituania de Polonia.
Aceste măsuri au permis celor trei țări să nu mai depindă de energia electrică din Rusia, chiar la câteva luni după invazia la scară largă a Ucrainei în 2022. Totuși, Rusia a continuat să dețină controlul asupra operării rețelei, gestionând echilibrul dintre cerere și ofertă și menținând frecvența rețelei, un serviciu pe care îl oferea gratuit, continuând astfel o tradiție din perioada sovietică.
Decuplarea țărilor baltice de rețeaua energetică rusească
Țările baltice, Estonia, Letonia și Lituania, se pregătesc să se deconecteze de rețeaua energetică a Rusiei, o acțiune ce simbolizează o ruptură decisivă de influența Moscovei. Această mișcare vine după ce, în urmă cu șase luni, aceste țări au notificat oficial Rusia despre intenția lor de a „desincroniza” rețelele energetice. Acordul BRELL, care include Belarus, Rusia și cele trei state baltice, va expira pe 7 februarie.
Data deconectării și independența energetică
Pe 8 februarie, Estonia, Letonia și Lituania vor efectua deconectarea simultană de la rețeaua comună, devenind o „insulă” energetică temporară, care se va baza exclusiv pe energia electrică pe care o produc. În ziua următoare, 9 februarie, acestea își propun să sincronizeze rețeaua nouă, independentă, cu cea a Europei continentale, acoperind astfel majoritatea Uniunii Europene.
Un moment simbolic
Acest eveniment este deosebit de semnificativ, fiind marcat de un ceas cu numărătoare inversă amplasat în fața Muzeului Energiei și Tehnologiei din Vilnius, capitala Lituaniei, care anunță ultimele 100 de zile până la „independența energetică”. Jason Moyer, analist de politică externă, subliniază că aceasta reprezintă o ruptură finală de ocupația din era sovietică, un pas psihologic important pentru aceste țări.
Investiții și costuri
Proiectul de deconectare a implicat investiții semnificative, majoritatea provenind din fonduri europene, cu granturi totalizând peste 1,2 miliarde de dolari. Țările baltice au realizat că prețul menținerii influenței rusești asupra rețelelor lor energetice era prea mare. „Energia rusească ieftină vine întotdeauna cu un preț pe care nicio țară europeană democratică nu și-l poate permite”, a declarat un oficial lituanian.
Eliminarea vechilor conexiuni
Pentru a asigura o tranziție fără probleme, Litgrid, operatorul lituanian de rețea, a început să taie vechile cabluri sovietice care făceau legătura cu Belarus, astfel încât liniile să poată fi reutilizate. Acest pas va întări independența energetică a țărilor baltice, dar va duce și la o dependență mai mare de legăturile submarine dintre ele.
Provocările viitoare
Decuplarea de Rusia va elimina plasă de siguranță care a existat din 1956, când aceste țări au devenit parte a rețelei rusești. Acum, țările baltice vor trebui să își asigure stabilitatea energetică prin importuri din Suedia, Finlanda și Polonia. În acest context, legătura dintre Polonia și Lituania devine esențială. Un purtător de cuvânt al operatorului polonez de rețea a afirmat că protejarea acestei conexiuni este crucială, având în vedere noile amenințări și provocări care au apărut.