Disputa dintre Europa și Statele Unite privind Groenlanda
În contextul tensiunilor dintre Europa și Statele Unite, provocate de amenințarea fostului președinte Donald Trump de a prelua controlul asupra Groenlandei de la Danemarca, în capitala Nuuk este greu de găsit pe cineva care să susțină eforturile Copenhagăi de a stopa aspirațiile Washingtonului. Această situație este detaliată într-un reportaj amplu.
Statuia misionarului Hans Egede
Pe un deal acoperit de zăpadă, cu o priveliște asupra unui golf agitat, se află o statuie a misionarului Hans Egede, care a condus o expediție daneză pentru colonizarea Groenlandei în anul 1721. Trei secole mai târziu, mulți groenlandezi regretă că Egede a plecat în această expediție, având în vedere discriminarea sistematică la care au fost supuși de către Copenhaga.
Critica liderului opoziției
Pele Broberg, liderul partidului de opoziție Naleraq, care militează pentru independența Groenlandei, este unul dintre cei mai vocali critici ai politicilor daneze. El afirmă: „Nu avem nimic în comun cu Danemarca. Ceea ce avem este rasism sistemic.” Vorbind din biroul său din parlament, Broberg exprimă o satisfacție evidentă față de dificultățile întâmpinate de Danemarca în fața amenințărilor lui Trump.
Perspectivele de independență
Broberg subliniază că Danemarca se consideră o putere arctică datorită Groenlandei, dar în cazul în care Groenlanda devine independentă, Copenhaga nu va mai avea legături cu regiunea. Deși Groenlanda a fost colonie daneză timp de peste 230 de ani, ea a câștigat autonomie în 2009, dar politica externă și de securitate rămân sub controlul Danemarcei. Populația de 57.000 de locuitori este în majoritate formată din inuiți, care locuiesc pe insulă de milenii.
Reacția față de intențiile lui Trump
Fostul președinte Trump a sugerat că ar putea utiliza forța economică sau militară pentru a face Groenlanda parte a Statelor Unite, susținând că localnicii „își doresc să fie cu noi.” Insula este bogată în resurse minerale, inclusiv metale rare și uraniu. Cu toate acestea, un sondaj recent a arătat că 85% dintre groenlandezi nu doresc să devină cetățeni americani. Premierul Mute Egede a menționat posibilitatea unui referendum pentru independență în viitorul apropiat.
Viața în Nuuk
Capitala Nuuk, care găzduiește aproximativ 20.000 de oameni, are supermarketuri bine aprovizionate și restaurante aglomerate. Spre deosebire de Statele Unite, toți locuitorii Groenlandei au acces la asistență medicală gratuită, inclusiv tratamente stomatologice. O locuitoare din Nuuk, Karina, a comentat: „Este o nebunie să-ți imaginezi soldați americani invadând Groenlanda. Nu cred că se va întâmpla asta. Dar sunt fericită că danezii au început să acorde mai multă atenție Groenlandei.”
Proteste în Nuuk după îndepărtarea unei fetițe inuită
Numeroase proteste au avut loc în Nuuk, în luna noiembrie, în urma unei situații controversate în care fiica nou-născută a unei femei inuite a fost separată de mama sa de asistenții sociali din Danemarca. Acest incident a fost provocat de neîndeplinirea unui test de „competență parentală” considerat problematic, care a fost impus în timpul sarcinii. Criticii argumentează că acest test, folosit în evaluările legate de bunăstarea copilului, nu ia în considerare diferențele culturale mari existente între danezi și inuiți.
Controversa testului de competență parentală
Testul, cunoscut sub numele de FKU, este specific Danemarcei, unde trăiesc aproximativ 17.000 de persoane din Groenlanda. Keira Alexandra Kronvold, mama fetiței, a subliniat că modul în care inuiții folosesc expresii faciale subtile pentru a comunica poate fi neînțeles de europeni, complicând astfel capacitatea lor de a-și educa copiii conform așteptărilor sociale daneze.
„Psihologul care mi-a administrat testul a afirmat că este o evaluare pentru a determina dacă sunt suficient de civilizată”, a declarat Kronvold, în vârstă de 38 de ani. „I-am spus că, după 300 de ani de relație între Groenlanda și Danemarca, nu mă consideri suficient de civilizată? A spus că nu aceasta a fost intenția ei, dar nu a răspuns concret la întrebare.”
Restricții severe pentru vizitele mamei
În prezent, fiica ei locuiește cu părinți adoptivi danezi, iar întâlnirile lui Kronvold sunt limitate la doar o oră la fiecare două săptămâni, cu condiții stricte. „Nu am voie să o liniștesc dacă plânge, să-i dau biberonul sau să-i schimb scutecul”, a adăugat ea.
Impactul testului asupra familiilor inuit
Kronvold a mai pierdut anterior custodia celorlalți doi copii ai săi, după ce a trecut prin aceeași evaluare în 2014. Fiica ei cea mare, Zoe, în vârstă de 20 de ani, a dezvăluit că părinții adoptivi danezi i-au interzis să vorbească limba maternă.
În fața temerilor că și copiii lor ar putea fi luați, unele familii inuite au ales să fugă în Groenlanda din Danemarca. Bibi și Bjarne Knudsen au fost avertizați de un grup pentru drepturile omului că riscă să piardă custodia celor cinci copii. „Totul a devenit înfricoșător”, a declarat Bjarne, descriind situația din casa lor de la marginea orașului Nuuk. „Ni s-a spus că trebuie să ne îndepărtăm copiii de sistemul danez.”
Recunoașterea abuzurilor și măsuri de remediere
Recent, guvernul danez a recunoscut că până la 460 de copii inuiți ar fi putut fi îndepărtați în mod greșit din familiile lor din cauza acestui test. Copenhaga a admis, de asemenea, că testul a avut deficiențe și a anunțat că va anula aplicarea sa în cazurile care implică familii din Groenlanda.
Acest incident este doar unul dintre numeroasele abuzuri dintr-o istorie lungă de maltratare a poporului inuit de către statul danez. În anii 1960 și 1970, un program guvernamental danez a dus la separarea unui număr semnificativ de tinere femei inuite de familiile lor, ceea ce a lăsat o amprentă durabilă asupra comunității.
Controversele istoriei din Groenlanda
În perioada 1950-1970, Groenlanda a fost martora unor politici controversate menite să „modernizeze” societatea locală. Un proiect danez a dus la relocarea forțată a sătenilor inuiți în blocuri de apartamente nou construite, o acțiune care a generat o creștere alarmantă a sinuciderilor și a alcoolismului în rândul populației. De asemenea, în 1951, peste 20 de copii din Groenlanda au fost luați din familiile lor și trimiși în Danemarca, unde autoritățile au încercat fără succes să îi integreze în cultura daneză.
Vandalizarea statuii lui Egede
Un simbol al acestui conflict cultural este statuia lui Hans Egede, un misionar danez, care a fost vandalizată de mai multe ori. În urmă cu cinci ani, statuia a fost acoperită cu vopsea roșie, iar cuvântul „Decolonizați!” a fost inscripționat pe piedestalul ei. Aceasta a devenit un fundal pentru videoclipul unui artist rap inuit, Tarrak, care a descris națiunea daneză ca un „tupilaq”, adică un monstru malefic.
Resentimentele față de Danemarca
„Există multe resentimente și furie față de modul în care Danemarca ne-a tratat și ne-a mințit de-a lungul anilor”, afirmă Vittus Qujaukitsoq, fost ministru de externe al Groenlandei. Tatăl său a fost unul dintre cei 300 de săteni obligați să-și părăsească locuințele în anii ’50, după ce guvernul danez a permis Statelor Unite să construiască o bază aeriană în nordul Groenlandei. Aceștia nu au primit asistență pentru relocare și au fost nevoiți să își construiască noi locuințe în condiții dificile, în mijlocul unui climat arctic ostil.
Baza Spațială Pituffik
Locația unde a fost construită baza aeriană este acum cunoscută sub numele de Baza Spațială Pituffik, având un rol esențial în sistemele americane de avertizare timpurie a rachetelor.
Sentimentul de independență
În prezent, sprijinul pentru independența Groenlandei este semnificativ, însă există și temeri legate de impactul economic al unei astfel de decizii. Subvențiile de la Copenhaga constituie aproximativ o cincime din PIB-ul anual al insulei. Deși 80% dintre groenlandezi susțin independența, doar 45% ar vota în favoarea ei dacă aceasta ar conduce la o scădere a nivelului de trai, conform unui sondaj realizat de un ziar local și unul danez.
Qujaukitsoq susține că Groenlanda ar putea compensa parțial pierderea subvențiilor din Danemarca prin gestionarea veniturilor din pescuit și acuză Copenhaga de intimidare pentru a-i convinge pe groenlandezi că nu vor putea supraviețui fără sprijinul danez. „Trebuie să depășim acest blocaj mental pentru a încuraja oamenii să facă pasul necesar către independență”, a declarat el.
O luptă pentru justiție
În timp ce testele de „competență parentală” au fost discreditate, Kronvold așteaptă ca o instanță din Danemarca să decidă asupra reunificării cu fiica sa. Experiența traumatizantă prin care a trecut a întărit însă dorința sa de a lupta pentru independența Groenlandei și de a obține dreptate pentru copiii afectați de politicile guvernamentale.
Apel pentru iertare din partea guvernului danez
O mamă a făcut un apel emoționant, solicitând guvernului danez să își ceară iertare copiilor săi și tuturor celor care au suferit pierderea limbii și culturii lor. Într-o declarație puternică, ea a subliniat: „Ne-am săturat.”
Aceste cuvinte reflectă o profundă nemulțumire față de impactul pe care politicile anterioare l-au avut asupra identității culturale a copiilor, subliniind nevoia de recunoaștere și reparare a greșelilor din trecut.
