Trump își reia campania de presiune maximă asupra Iranului
Președintele american Donald Trump plănuiește să reînnoiască campania de „presiune maximă” asupra Iranului, cu scopul de a reduce exporturile de petrol ale țării la zero și de a împiedica Teheranul să dezvolte o armă nucleară, a declarat un oficial american marți. Această inițiativă marchează revenirea la politica strictă a SUA față de Iran, pe care Trump a promovat-o în timpul primului său mandat.
Trump l-a criticat pe fostul președinte Joe Biden, acuzându-l că a slăbit determinarea SUA în fața Iranului. El a afirmat că abordarea lui Biden, care nu a aplicat cu strictețe sancțiunile asupra exporturilor de petrol, a permis Iranului să își vândă resursele, să acumuleze capital și să își extindă programul nuclear și influența regională prin intermediul milițiilor armate.
Exporturile de petrol ale Iranului cresc
În ciuda sancțiunilor, Iranul a reușit să își majoreze semnificativ exporturile de țiței, atingând cele mai ridicate niveluri din ultimii ani în 2024. Trump intenționează să semneze un memorandum prezidențial care va ordona secretarului Trezoreriei SUA să impună o „presiune economică maximă” asupra Iranului, inclusiv prin sancțiuni suplimentare și prin întărirea celor existente.
Oficialul a subliniat că administrația Trump va lansa o campanie menită să reducă exporturile de petrol ale Iranului la zero. Exporturile de petrol ale Teheranului au generat echivalentul a 53 de miliarde de dolari în 2023, comparativ cu 54 de miliarde de dolari în anul anterior, conform estimărilor Administrației pentru Informații Energetice din SUA. Producția de petrol în 2024 a fost la cel mai înalt nivel din 2018, conform datelor OPEC.
Îngrijorări europene cu privire la programul nuclear al Iranului
Campania de presiune maximă din primul mandat al lui Trump a fost menită să sufocă economia Iranului și să forțeze țara să negocieze un acord privind restricțiile asupra programelor nucleare și balistice. Administrația Biden nu a ridicat explicit sancțiunile impuse de Trump, dar există dezbateri legate de aplicarea acestora.
Marea Britanie, Franța și Germania au comunicat în decembrie Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite că sunt pregătite să declanșeze retragerea tuturor sancțiunilor internaționale împotriva Iranului, dacă este necesar, pentru a preveni dezvoltarea unei arme nucleare. Aceste țări își vor pierde capacitatea de a acționa în această direcție pe 18 octombrie anul viitor, când va expira o rezoluție a ONU din 2015, care a consacrat acordul cu Iranul în schimbul ridicării sancțiunilor.
Ambasadorul Iranului la ONU, Amir Saeid Iravani, a afirmat că invocarea „reducerii” sancțiunilor ar fi „ilegală și contraproductivă”. Diplomați din Europa și Iran s-au întâlnit recent pentru a discuta modalități de reducere a tensiunilor regionale, inclusiv în ceea ce privește programul nuclear al Iranului, înainte ca Trump să revină la conducere.
Iranul Intensifică Producția de Uraniu Îmbogățit
În ultima lună, Rafael Grossi, liderul Organizației Națiunilor Unite, a afirmat că Iranul a accelerat considerabil procesul de îmbogățire a uraniului, apropiindu-se de nivelurile necesare pentru fabricarea unei bombe nucleare. Această declarație a stârnit îngrijorări pe plan internațional cu privire la intențiile nucleare ale Teheranului.
În replică, oficialii iranieni au respins aceste acuzații, subliniind că programul lor nuclear este destinat exclusiv scopurilor pașnice. Tensiunile dintre Iran și comunitatea internațională continuă să crească, pe măsură ce discuțiile despre proliferarea nucleară devin din ce în ce mai intense.
