Studiu: Timpul de tranziție către somnul REM poate indica riscul de demență
Un nou studiu sugerează că persoanele care necesită un timp mai îndelungat pentru a ajunge la faza de vis a somnului sunt mai predispuse să dezvolte demență, ceea ce ar putea reprezenta un simptom timpuriu al bolii Alzheimer.
Legătura dintre vise și Alzheimer
Faza de vis a somnului, cunoscută sub numele de mișcare rapidă a ochilor (REM), este una dintre cele patru etape ale somnului, fiecare ciclu durând aproximativ 90 de minute. O persoană poate trece prin aceste etape de patru sau cinci ori pe parcursul unei nopți. Cercetările recente sugerează că atât calitatea, cât și cantitatea somnului pot influența riscul de dezvoltare a bolii Alzheimer.
Conform noilor descoperiri, persoanele care durează „semnificativ mai mult” pentru a ajunge în faza REM pot fi expuse unui risc mai mare de a dezvolta boala. Faza REM urmează celor trei etape de somn non-REM, care variază de la somn ușor la somn profund. Se observă că persoanele în vârstă au nevoie de un timp mai lung pentru a ajunge în această fază.
În timpul somnului REM, creierul procesează amintirile, în special cele cu o încărcătură emoțională, și le stochează pe termen lung. Profesorul Yue Leng, coautor al studiului de la Universitatea din California, San Francisco, a explicat că întârzierile în atingerea fazei REM pot afecta capacitatea creierului de a consolida amintirile, interferând cu procesele de învățare și memorie. O întârziere în acest proces poate duce la creșterea nivelului de cortizol, un hormon de stres, care poate afecta negativ hipocampul, o structură esențială pentru consolidarea memoriei.
Cercetarea și constatările sale
Cercetătorii au studiat 128 de persoane, cu o vârstă medie de 70 de ani, din secția de neurologie a Spitalului China-Japonia din Beijing. Aproape jumătate dintre participanți aveau Alzheimer, iar aproximativ o treime sufereau de tulburări cognitive ușoare, o condiție frecvent întâlnită înainte de apariția Alzheimer.
Studiul a evidențiat că persoanele cu Alzheimer prezentau o probabilitate mai mare de a avea un somn REM întârziat. Aceștia aveau, de asemenea, niveluri crescută ale proteinelor toxice amiloid și tau, asociate cu această afecțiune. Cei cu REM întârziat aveau cu 16% mai mult amiloid și cu 29% mai mult tau comparativ cu cei cu REM devreme, precum și cu 39% mai puțin dintr-o proteină sănătoasă cunoscută sub numele de factor neurotrofic derivat din creier (BDNF), care scade în cazul bolii Alzheimer.
Importanța somnului sănătos
Melatonina poate facilita somnul REM, iar cercetările efectuate pe șoareci au arătat că aceasta contribuie la reducerea acumulării proteinelor tau și amiloid. De asemenea, medicamentele care tratează insomniile prin blocarea unei substanțe chimice ce inhibă REM au demonstrat eficiență în diminuarea acestor proteine toxice.
Pentru a preveni Alzheimer, este esențial ca oamenii să adopte obiceiuri de somn sănătoase care să sprijine tranziția de la somnul ușor la somnul REM. Printre acestea se numără tratamentele pentru apneea de somn și limitarea consumului de alcool, care pot afecta negativ un ciclu de somn sănătos.
Semne timpurii ale bolii Alzheimer
Boala Alzheimer reprezintă o afecțiune cerebrală ce determină o degradare treptată a memoriei, gândirii și abilităților de raționament. Pierderea memoriei care interferează cu activitățile zilnice este unul dintre cele mai notabile simptome ale acestei boli.
Semne de Alertă pentru Probleme Cognitive
Pe lângă simptomele mai comune, există și alte indicii care ar trebui să ne atragă atenția. Este esențial să fim conștienți de aceste semne, deoarece ele pot indica probleme cognitive care necesită evaluare medicală. Iată câteva dintre acestea:
- Dificultăți în planificarea sau rezolvarea problemelor
- Dificultăți în finalizarea sarcinilor casnice
- Confuzie legată de timp sau loc
- Probleme în înțelegerea imaginilor vizuale și a relațiilor spațiale
- Probleme noi cu utilizarea cuvintelor în vorbire sau scriere
- Pierderea frecventă a obiectelor și dificultăți în regăsirea acestora
- Judecată afectată sau diminuată
- Retragerea din activitățile de muncă și sociale
- Schimbări în dispoziție și personalitate
Recunoașterea acestor semne cât mai devreme este crucială. Dacă observați oricare dintre aceste simptome, este recomandat să discutați cu un medic pentru o evaluare adecvată.
