Impactul Furtunilor și Inundațiilor din Europa în 2024
În anul 2024, furtunile și inundațiile devastatoare au afectat 413.000 de persoane din Europa, conform unui raport recent. Aceste fenomene extreme au fost agravate de poluarea generată de combustibilii fosili, care a dus continentul la cel mai cald an înregistrat vreodată. Scenele dramatice, precum mașini înghițite de ape și poduri distruse de torenți, au fost observate pe întreg teritoriul european, iar inundațiile au afectat 30% din rețeaua hidrografică a Europei, 12% dintre acestea fiind clasificate ca inundații „grave”.
Cazuri de Inundații și Decese
Inundațiile cele mai devastatoare au avut loc în Europa Centrală, în luna septembrie, și în estul Spaniei, în luna octombrie. Aceste evenimente au fost responsabile pentru peste 250 din cele 335 de decese cauzate de inundații înregistrate pe continent în 2024. Cercetările anterioare au arătat că schimbările climatice au crescut intensitatea și frecvența acestor dezastre, favorizând formarea norilor care generează o cantitate mai mare de precipitații.
Apelul pentru Adaptare la Schimbările Climatice
Celeste Saulo, director general al Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), a subliniat importanța adaptării societăților la o lume mai caldă, afirmând că fiecare fracțiune de grad în plus contează. „Facem progrese, dar trebuie să acționăm mai repede și împreună”, a declarat ea în urma publicării raportului de către serviciul Copernicus al Uniunii Europene și OMM.
Valurile de Căldură și Incendiile de Vegetație
Raportul a evidențiat că numărul de zile cu „stres termic puternic”, „foarte puternic” și „extrem” a fost al doilea cel mai mare înregistrat vreodată. În iulie 2024, sud-estul Europei a experimentat cel mai lung val de căldură înregistrat, afectând mai mult de jumătate din regiune timp de 13 zile consecutive. Această căldură extremă a fost un factor major în incendiile de vegetație devastatoare, care au afectat aproximativ 42.000 de persoane. Aproape un sfert din suprafața arsă a Europei a fost rezultatul incendiilor din Portugalia, care au distrus aproximativ 110.000 de hectare într-o săptămână.
Provocările Viitoare în Contextul Schimbărilor Climatice
Friederike Otto, climatolog la Imperial College din Londra, a comentat că raportul scoate în evidență suferința deja resimțită de populația europeană din cauza vremii extreme, având în vedere că încălzirea globală a atins 1,3 grade Celsius față de nivelurile preindustriale. „Ne îndreptăm spre o creștere de 3 grade Celsius până în 2100”, a adăugat ea, subliniind gravitatea impactului pe care l-ar avea un astfel de scenariu, având în vedere inundațiile din Spania, incendiile din Portugalia și valurile de căldură din vara anului trecut.
Disparitățile în Precipitații între Vestul și Estul Europei
Raportul a evidențiat un contrast „neobișnuit” între vestul și estul Europei, unde vestul a avut parte de condiții umede și înnorate, în timp ce estul a fost cald și însorit. Debitele râurilor au fost mai mari în țările din vest și sub medie în cele din est. În anumite luni din anul precedent, râurile Tamisa din Regatul Unit și Loara din Franța au înregistrat cele mai mari debite din ultimele 33 de ani.
Pierderi alarmante de gheață în regiunile arctice
Conform unui raport recent, ghețarii din diverse regiuni ale lumii au suferit pierderi semnificative de masă de gheață. Regiunile Scandinavia și Svalbard au fost deosebit de afectate, înregistrând cele mai mari scăderi de masă de gheață din istorie.
Temperaturi extreme în zona arctică
Raportul subliniază, de asemenea, creșterea temperaturilor în partea de nord a Cercul Arctic, precum și stabilirea unei noi temperaturi record pentru suprafața mării în Marea Mediterană. Froila Palmeiro, climatolog la Centrul Euro-Mediteranean pentru Schimbări Climatice, a comentat că aceste extreme nu doar că afectează direct ecosistemele locale, dar influențează și modelele meteorologice care au un impact asupra întregii Europe.
Încălzirea rapidă a Europei
Europa se încălzește de două ori mai repede decât media globală, în ciuda eforturilor de a reduce poluarea care contribuie la încălzirea globală. Uniunea Europeană are ca obiectiv atingerea unui nivel net zero de emisii de gaze cu efect de seră până în 2050 și planifică să anunțe în acest an un țel de reducere netă cu 90% pentru anul 2040.
Critici la adresa politicilor climatice
Thomas Gelin, activist pentru climă în cadrul Greenpeace UE, a declarat că raportul evidențiază eșecul politicienilor de a trasa răspunderea companiilor din domeniul combustibililor fosili și de a stopa expansiunea activităților lor dăunătoare mediului. El a subliniat că „singurele zone din Europa care nu sunt afectate de secetă se confruntă cu inundații” și a insistat asupra necesității ca UE să își actualizeze urgent obiectivele climatice pentru a reflecta realitatea științifică, începând prin stoparea noilor proiecte legate de combustibilii fosili.
